Liderii PSD au hotărât, astăzi, să îi retragă sprijinul politic ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi iau în calcul chiar excluderea din partid.

Numirea lui Virgil Ardelean-„Vulpea“ ca şef al Direcţiei de Informaţii din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), aşa-numitul „Doi ş’un sfert“, a băgat zâzanie în coaliţia PDL-PSD. Motivul: premierul Emil Boc a semnat vineri reactivarea lui Ardelean la propunerea ministrului PSD Gabriel Oprea, dar peste capul lui Mircea Geoană, aflat până ieri în vacanţă în Statele Unite.

Mutarea lui Boc a dezgropat în PSD bătaia mai veche pentru fotoliul de la Interne, cu miza controlului asupra „Doi ş’un sfert“, gruparea Vanghelie fiind gata să ceară astăzi cu scandal retragerea sprijinului politic pentru Oprea. De altfel, Marian Vanghelie, susţinut de Ion Iliescu, a fost printre primii care s-au plâns public că partidul a fost exclus de la luarea acestei decizii şi l-au chemat pe ministru la raport.

Oprea are însă susţinătorii săi: Marian Oprişan, Ioan Rus, Miron Mitrea, dar şi PDL-iştii care oficial refuză să intre în discuţii pe motiv că „nu e treaba lor“. Neoficial, democrat-liberalii admit că s-a respectat doar legea, nu şi detaliile protocolului cu PSD.

Liderul PSD, alertat de Hrebenciuc

Agitaţia a apărut vineri seara, când Geoană a început să dea telefoane prin partid să afle cine a aprobat numirea lui Ardelean. La rândul său, liderul PSD a fost pus în gardă, susţine Miron Mitrea pe blogul personal, de „alţii, mai mult sau mai puţin şefi în partid, care s-au grăbit să-l ameninţe pe Oprea cu decapitarea şi abia apoi să-l sune pe Geoană“. Numele vehiculate: Viorel Hrebenciuc şi Marian Vanghelie.

Printre primii sunaţi de Geoană a fost coordonatorul miniştrilor PSD, Liviu Dragnea. Cum nici el nu-şi dăduse acordul, Geoană a anunţat public că Oprea „a acţionat unilateral şi în afara disciplinei de partid şi a protocolului coaliţiei“. „Domnul Oprea a acţionat, şi domnul premier Boc i-a aprobat, nu înţeleg de ce, propunerile făcute în afara mecanismului procedural stabilit“, a declarat el pentru Mediafax, precizând că numirile de la MAI, inclusiv cea a lui Ardelean, nu au girul PSD.

La rândul său, Oprea a ţinut să menţioneze sâmbătă, la o videoconferinţă cu prefecţii, că numirile s-au făcut pe criterii politice, dar ţinându-se cont că „profesionalismul lui Ardelean nu a fost pus niciodată la îndoială“.

Vanghelie vrea să vadă sancţiunile

Ca să repună lucrurile la punct, Geoană a anunţat „situaţia domnului Oprea“ ca subiect de dezbatere în şedinţa de astăzi a conducerii partidului, pentru a se lua „deciziile disciplinare necesare“. „A greşit pentru că s-a sfătuit cu alte persoane decât cele cu care trebuia să se sfătuiască la partid“, a intervenit Vanghelie la Realitatea TV, arătând spre „colegi de la PDL“. De altfel, potrivit unor surse din PSD, Vanghelie ar intenţiona să ceară azi retragerea sprijinului politic pentru Oprea. În lista celor care „au greşit“, Liviu Dragnea l-a pus pe primul loc pe Boc. „Premierul Emil Boc nu a fost corect, întrucât a fost o înţelegere între el şi Mircea Geoană ca toate numirile pe care le face să fie sub semnătura lui Mircea Geoană. Boc a greşit“, a susţinut Dragnea. La grupul nemulţumiţilor s-a raliat rapid şi Ion Iliescu.

Oprişan, de partea lui Oprea

Între susţinătorii lui Oprea, fostul ministru de interne Ioan Rus a concluzionat că, „din punct de vedere profesional, nu a greşit cu nimic“. Mai mult, Rus l-a apreciat pe Ardelean ca fiind „un tip competent şi competitiv“.

„Cred că sancţiunile nu pot fi luate atât de uşor“, a contracarat şi Oprişan, care tocmai şi-a instalat un apropiat, pe Cătălin Vrabie, secretar de stat în MAI.

Ardelean: „N-am nevoie să mă consult cu cineva“

Contactat de EVZ, Virgil Ardelean a refuzat să comenteze scandalul politic. „Mi se par atât de interesante mizele care se acreditează că sunt în joc, încât prefer doar să privesc ceea ce se întâmplă“. Chestorul general a promis însă că va comenta de „miercuri încolo“, atunci când „va interveni cu un mesaj exclusiv în spaţiul profesiei“.

Întrebat dacă a purtat o discuţie consultativă cu Boc înainte de a accepta funcţia, „Vulpea“ a evitat un răspuns direct. „Cred că sunt într-o situaţie în care n-am nevoie să mă consult cu cineva anume. Pe mine mă interesează doar profesia“, a adăugat şeful DGIPI.

PDL SE ESCHIVEAZĂ

Toader: „E problema PSD-ului, să o rezolve“

Nemulţumirea lui Geoană a produs îngrijorare şi la PDL. Liderii democrat-liberali au amânat ieri orice discuţie cu şefii de filiale despre restul numirilor în funcţii care le revin, ca să discute situaţia apărută. Potrivit unor surse din partid, aseară era aşteptată o discuţie Geoană-Boc, înainte ca premierul să plece astăzi spre Bruxelles. Neoficial, democrat-liberalii admit că s-a acţionat „conform legii“ şi nu neapărat în litera protocolului. Public însă, mesajul este unul singur.

„E problema PSDului de organizare internă“, a explicat secretarul executiv al PDL, Mircea Toader, în opinia căruia „în niciun caz“ nu era nevoie de acordul lui Geoană, ci de al ministrului. Potrivit lui Toader, „deranjul“ a fost cauzat de implicarea lui Ardelean, întrucât „au mai fost şi alţi directori numiţi la fel şi nu s-a mai plâns nimeni că n-a fost consultat“. „Un ministru nu e ministru dacă trebuie să-l întrebe de fiecare dată pe tăticu’ dacă se poate să propună ceva“, a adăugat Toader.

CV DE „VULPE“

Ardelean: promovări spectaculoase şi controverse pe măsură

Absolvent al Şcolii de Ofiţeri Activi de Miliţie Băneasa, Virgil Ardelean a avut parte de o ascensiune spectaculoasă după Revoluţie, doar controversele care i-au „aureolat“ personalitatea fiind în măsură să-i contrabalanseze traseul profesional. Ardelean a fost adjunct, apoi şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, până în 1998, an în care a făcut saltul la conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă. Accederea în funcţii birocratice înalte a atras după sine distincţiile militare.

Din colonel, grad deţinut în 1997, Ardelean a devenit, până în 2004, pe rând, general de brigadă (cu o stea), general de divizie (cu două stele), general de corp de armată (cu trei stele) şi, după demilitarizarea poliţiei, chestor general, funcţia supremă din ierarhia Poliţiei Române.

Cât timp a condus Poliţia Municipiului Cluj, Ardelean a dispus un control la sediul societăţii Caritas, care patrona jocul piramidal cu acelaşi nume.

Presa a susţinut la acea vreme că verificările poliţiştilor au avut ca principal scop extragerea şi muşamalizarea evidenţei cu oamenii politici şi poliţiştii care se numărau printre „câştigătorii“ de la Caritas.

Ofiţeri acoperiţi în guvern

Cel poreclit „Vulpea“ a mai fost acuzat de presă că, la începutul activităţii sale în calitate de şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, i-ar fi transmis informaţii false ministrului de interne Gavril Dejeu, în timpul mineriadei din ianuarie 1999. Consecinţa: forţele Ministerului de Interne au fost luate pe nepregătite şi ambuscate de hoardele de mineri la Costeşti, fiind dezarmate, bătute şi umilite în faţa camerelor de filmat.

Ardelean a avut acuzatori şi din instituţiile statului. În 2001, într-un raport făcut de Ovidiu Grecea, la acea vreme şeful Corpului de Control al Primului-Ministru, „Vulpii“ îi era atribuit un şantaj asupra generalului Toma Zaharia, a cărui soţie fusese implicată într-o afacere conexă traficului de droguri.

Raportul lui Grecea vorbea şi despre uşurinţa cu care guvernul aprobase procedura de numire a unor funcţionari acoperiţi în cadrul structurilor executivului.

Selectarea „spionilor“ plantaţi în aparatul guvernamental ar fi rămas la latitudinea lui Ardelean şi a ministrului de interne, PSD-istul Ioan Rus. Astfel, puterile dobândite de „Vulpe“ l-ar fi situat în postura unui şef de poliţie politică.

Telefoane de ziarişti, interceptate

În septembrie 2003, massmedia l-au acuzat pe Ardelean că a cerut ascultarea telefoanelor din redacţiile agenţiilor de ştiri Mediafax şi AM Press, pentru a depista o eventuală scurgere de informaţii din partea unui inspector principal de poliţie către instituţiile de presă.

Într-un studiu elaborat de istoricul american Larry Watts - prezentat la Geneva în 2003 şi intitulat „Controlul şi activitatea serviciilor secrete în România“ -, DGIPI era considerată serviciul secret românesc în care se petrec cele mai multe ilegalităţi. Contactat de EVZ, Virgil Ardelean nu a dorit să abordeze niciuna dintre controversele asociate numelui său de-a lungul timpului. (Ionuţ Stănescu)

SCANDAL Demis în cazul „Hayssam“

Chestorul general Virgil Ardelean şi-a văzut încheiată lunga carieră în fruntea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă în urma scandalului generat de fuga din ţară a româno-sirianului Omar Hayssam - cercetat penal sub acuzaţia de terorism în cazul răpirii ziariştilor români în Irak. Nici atunci despărţirea „Vulpii“ de DGIPI nu a fost rapidă. Spre deosebire de celelalte servicii secrete, SRI şi SIE, decapitate imediat după fuga lui Hayssam, DGIPI şi-a păstrat şeful pentru încă zece luni.

Ex-ministrul de interne, liberalul Cristian David, i-a aprobat demisia abia în mai 2007, numindu-l în locul „Vulpii“ pe generalul în rezervă Petre Albu, cel căruia, săptămâna trecută, Ardelean i-a devenit şi succesor. De la eliberarea din funcţie până în prezent, Virgil Ardelean a fost şef al Direcţiei Generale de Management Operaţional din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.