Deşi preţurile au crescut deja cu 20%, litoralul nu e încă pregătit pentru turişti, iar pe nisip tronează construcţiile ilegale, gunoaiele şi maidanezii.
Sezonul de litoral începe cu adevărat abia astăzi, odată cu startul oficial al vacanţei pentru cei aproximativ trei milioane de elevi. Chiar dacă preţurile sunt mai mari decât până acum cu până la 20%, staţiunile nu sunt încă pregătite să-şi primească turiştii. Pe plaje se înghesuie numeroase construcţii ilegale, alături de câini şi diverse reziduuri, iar hotelierii şi proprietarii teraselor se plâng de lipsa forţei de muncă mai mult ca niciodată. În plus, dezvoltatorii imobiliari sunt în plină desfăşurare de forţe, astfel că şantierele duduie de zgomotul utilajelor şi împrăştie în jur nori de praf.
Cu toate acestea, operatorii şi hotelierii se laudă că anul acesta turiştii au motive în plus să vină pe litoral: ei pot pleca în excursii opţionale şi beneficiază de mai multe locuri de parcare faţă de anul trecut. Unii proprietari spun că au făcut chiar investiţii masive în spaţiile de cazare şi au transformat mesele în bufet suedez. START LA SCUMPIRI Preţurile cresc până în vârf de sezon Cu până la 20% mai mult ca până acum - atât vor plăti turiştii care se aventurează la mare în această perioadă. Şi potrivit calendarului hotelierilor, este doar începutul. De săptămâna asta şi până în primele zile ale lui iulie, când se consideră vârf de sezon, preţurile vor creşte cu câteva procente pe fiecare serie. Mai exact, un sejur de şapte nopţi cu mic dejun la un hotel de trei stele din Mamaia, care costa până acum 392 de lei, a ajuns acum la 448 de lei. Pentru acelaşi sejur, turiştii vor plăti săptămâna următoare 470 de lei, 560 de lei şi apoi 644 de lei, tarife ce se vor menţine până pe 23 august. Acestea sunt preţurile de agenţie, pentru că, la recepţie, o singură cameră la un hotel de trei stele se închiriază cu 300 de lei pe noapte, iar la patru stele cu peste 500 de lei. La două stele, camera va costa 90 de lei. Majorările de sezon vor fi aplicate şi pentru serviciile conexe: şezlongurile şi umbrelele vor putea fi închiriate la preţul de 20-40 de lei pe zi, în funcţie de staţiune. MACARALE RÅD ÎN SOARE
Turiştii, răsfăţaţi pe plaje cu huruit de utilaje
Turiştii aflaţi în această perioadă în vacanţă la mare fac plajă în zgomot de bormaşini, ciocane şi alte unelte folosite la ridicarea construcţiilor de pe nisip şi din staţiuni. Asta pentru că autorităţile locale şi centrale nu aplică legea potrivit căreia, în intervalul 15 mai-15 septembrie, este interzisă ridicarea oricărei construcţii pe şi lângă plajă.
Pe limba de nisip dintre Eforie Sud şi Eforie Nord se construieşte de zor. Turiştii care pe vremuri preferau această zonă pentru liniştea şi sălbăticia peisajului au plecat înspre nordul litoralului, spre plajele neamenajate de la Corbu. „Veneam cu maşina, o lăsam pe alee şi făceam plajă, dar acum vilele care se construiesc haotic acoperă aproape tot nisipul“, spune dezamăgit Adrian Olaru, din Huşi.
La Mamaia e jale mare. Deşi în Planul Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul Municipal Constanţa pe plaja din staţiune trebuie să existe doar 26 de beach-baruri, în realitate sunt cel puţin 50. Chiar dacă Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL), administratorul plajelor, s-a angajat să amendeze şi să demoleze toate construcţiile ilegale, nu a putut face nimic pentru că deţinătorii barurilor au dat în judecată instituţia şi deciziile s-au suspendat. Astfel, pe plaja din dreptul barului Melody, turiştii se bronzează într-un zgomot infernal, în timp ce se ridică un club de lux. Plaja este închiriată pe 10 ani de firma Romned, al cărui administrator, Sorin Greavu, a contestat în instanţă PUZ-ul Mamaia „pentru că sunt prea puţine beach-baruri în zona mea“. Primarul Radu Mazăre susţine că a dat amenzi, însă „cel care trebuie să-i demoleze este DADL-ul“.
Un alt club de lux se ridică pe nisip în dreptul Hotelului Riviera. „Aparţine firmei SC Amco Construct SRL, din Târgu-Jiu. Am amendat-o şi asta e“, spune Ionuţ Pripişi, director în Primăria Constanţa. Turiştii care dau 15-20 lei pe un şezlong nu par deranjaţi. „Am dat bani grei să venim la plajă, nu putem pleca, am venit pentru copii“, spune Ruxandra Stănescu, în timp ce băieţelul ei de 4 ani mănâncă o îngheţată prăfuită.
La doi paşi de viitorul club, lângă Hotelul Rex, se ridică cea mai impunătoare construcţie de pe plajă, ajunsă la etajul şase. Pe panou scrie că imobilul are autorizaţie de construcţie eliberată de Primăria Constanţa. „Ne-a dat voie primarul“, explică dirigintele de şantier. (Feri Predescu) VÅNĂTOARE DE PERSONAL
Tâmplari bulgari şi criză de ospătari Turiştii ar putea avea parte şi anul acesta de servicii slabe în restaurantele şi terasele de la malul mării. Asta pentru că hotelierii nu dispun nici acum de personal suficient şi bine calificat. Din impas îi vor scoate din nou studenţii, pe care-i aşteaptă cu nerăbdare şi salarii cu circa 15-20% mai mari faţă de anul trecut. „Ospătarii sunt cel mai greu de găsit. În aceste condiţii, am putea ajunge să adoptăm toţi varianta de all inclusive, unde nu există servire şi avem nevoie doar de nişte tineri care să cureţe mesele“, afirmă Ciprian Constantinescu, preşedintele Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“. Şi montarea teraselor le-a dat bătăi de cap investitorilor de pe litoral, care au apelat la muncitori din Bulgaria pentru ridicarea construcţiilor.
Lipsa forţei de muncă îi frământă pe hotelieri încă de anii trecuţi şi, deşi au pus în discuţie mai multe soluţii, de la importul lucrătorilor sezonieri din alte ţări până la fidelizarea personalului, niciuna nu fost pusă în aplicare în mod unitar. BEACH-BARUL, BĂGAT ÎN ACEEAŞI OALĂ CU TIRIBOMBELE Meciul plajelor învrăjbeşte hotelierii şi autorităţile
Construcţiile ilegale de pe plaje au încins spiritele între autorităţi şi operatorii din turism. În cele mai multe zone, nici măcar nu există reglementări în această privinţă, dar chiar şi acolo unde sunt, nimeni nu le respectă. În timp ce primăriile, în frunte cu cea din Constanţa, susţin, într-un glas cu hotelierii, preluarea plajelor din administrarea Apelor Române, zeci de firme au transformat spaţiul pentru bronzat într-un adevărat şantier.
Beach-barurile de pe plajă sunt o necesitate şi există aproape în toate zonele turistice de litoral - Turcia, Grecia, Egipt sau Bulgaria -, atâta timp cât nu ocupă prea mult spaţiu din plajă şi nu pun în pericol zonele protejate. Potrivit legii, acestea ar trebui să fie demontabile şi provizorii, amenajate pentru servirea băuturilor şi produselor ambalate. Ele trebuie să fie amplasate la 50 de metri faţă de construcţiile definitive existente cu profil de alimentaţie publică. Între două construcţii ar trebui să fie minimum 150 de metri, iar suprafaţa maximă construită să fie de 20 de metri pătraţi. „Mamaia“ discordiei
Scandal mare pe litoral din cauza construcţiilor abuzive care se ridică pe plaja din staţiunea Mamaia. Punctele de pe ordinea de zi a şedinţei „Parteneriatul pentru litoral“, la care au participat reprezentanţi ai guvernului, au fost date peste cap de primarul Constanţei, Radu Mazăre, indignat că autorităţile centrale nu iau nicio măsură împotriva celor care ridică „tiribombe, beach-baruri şi alte coşmelii ilegale pe plajă“. Edilul a prezentat mai multe fotografii doveditoare.
„Este intolerabil ce se întâmplă, nu se mai poate, noi să fim aici şi să ne luăm angajamente că vrem să colaborăm şi nişte oarecare să sfideze tot statul român de la primar şi până la primul- ministru pe care îl reprezentaţi. Decât să facem aici discuţii, mai bine vă descălţaţi cu toţii, mergem împreună pe plajă şi vedeţi cum construiesc“, a urlat, la propriu, primarul constănţean. Şeful Direcţiei Apele Române Dobrogea Litoral (DADL), Gheorghe Babu, a încercat să explice că, pentru a rezolva situaţia, „am amendat operatorii de plajă, însă aceştia au contestat măsura şi, după ce instanţa se va pronunţa, vom trece la aplicarea legii“. Intrigi politice
Conflictul a luat amploare după ce hotelierii şi agenţii de turism de pe litoral, ignoraţi la masa negocierilor, i-au dat dreptate primarului şi au spus că „turismul se duce de râpă dacă nu se iau măsuri“. Reprezentanţii autorităţilor - şeful Corpului de Control al Guvernului, şeful Poliţiei Române, şeful Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu, şeful ANPC, inspectori în construcţii - au tăcut mâlc, deşi, spun hotelierii, aveau în mână toate pârghiile legale necesare pentru a lua mă- suri. Atât agenţii de turism, cât şi hotelierii, au solicitat încă o dată trecerea plajelor în subordinea consiliilor locale.
Singura care s-a pronunţat a fost Lucia Morariu, secretar de stat în Ministerul Turismului. Ea a avertizat că, în cazul în care nu se vor găsi soluţii în două săptămâni, „se va crea un mare scandal, şi vânzările agenţiilor de turism vor scădea la jumătate“. Din nou nicio replică. Reacţia a venit de la reprezentanţii Asociaţiei Litoral care, împreună cu primarul şi echipa, au părăsit lucrările şedinţei. Nu înainte ca Radu Mazăre să spună că, de fapt, beach-barurile care se construiesc pe plajă „aparţin ălora care stau în capul mesei“. El a dat apoi de înţeles că este vorba de construcţii „care aparţin protejaţilor PNL“. Note mici pentru igienă
Plajele româneşti sunt oricum recunoscute pentru lipsa de igienă şi salubrizare. Potrivit unui raport al Comisiei Uniunii Europene, 20% dintre acestea nu îndeplineau anul trecut standardele de calitate a apei de îmbăiere. Doar 28,6% dintre plaje sunt conforme cu cerinţele europene. Dacă lipsa de igienă îi îndepărtează pe turiştii străini, pe români nu-i sperie prea tare, aceştia fiind, potrivit operatorilor din turism, „mai înţelegători“.
> Autorităţile locale din fiecare regiune ar trebui să adopte Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) şi să le pună în aplicare. Acestea prevăd ridicarea unor construcţii uşoare, demontabile în extrasezon, pe un anumit procent din plajă. Deocamdată, singura zonă în care există un PUZ aprobat este Mamaia, dar prevederile acestuia nu sunt respectate. > Fiecare plajă ar trebui să fie dotată cu puncte pentru salvamari şi prim-ajutor, finanţarea pentru acestea urmând să fie prevăzută în bugetele locale. > Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL) ar trebui să se concentreze asupra proiectelor de întreţinere a zonei costiere, care se degradează în fiecare an. Special pentru acestea au fost deja atrase mai multe fonduri şi desfăşurate studiile de fezabilitate. > De problema zgomotului creat de discotecile în aer liber a promis să se ocupe Garda de Mediu care a achiziţionat, în acest scop, mai multe sonometre. Cu ajutorul acestora, îi va putea penaliza pe cei care emit decibeli peste nivelurile permise.