EVZ a investigat dispariţia misterioasă a celor 11 urşi capturaţi la Sinaia. Au ajuns pe un fond de vânătoare din Argeş.
Demarat cu mare tamtam în urmă cu o lună, programul pentru relocarea şi uciderea urşilor-problemă din Sinaia s-a transformat într-un caz de dispariţie misterioasă. Capturarea celor 11 exemplare (al 12-lea nu a putut fi prins) a fost filmată de mai multe televiziuni. Ce s-a întâmplat cu urşii, unde au ajuns? Deşi i-am întrebat pe toţi cei implicaţi în operaţiune, cu toţii s-au ferit să dea un răspuns. Cum au dispărut animalele
După ce silvicultorii au adus patru cuşti în mai multe zone din Sinaia, au reuşit să captureze animalele care îi speriaseră pe locuitori şi pe turişti. Costurile materialelor de tranchilizare a urşilor-problemă, 8.092 de lei, au fost suportate de administraţia locală. Iniţial, administratia locală a solicitat aprobare pentru relocarea a 27 de urşi, dar Ministerul Mediului a aprobat doar mutarea a 12 exemplare.
La program au participat Ramon Jurj, cercetător la Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) din Braşov, Ovidiu Ionescu, profesor la facultatea de Silvicultură Braşov, reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi ai administraţiei locale din Sinaia, Mircea Grecu, şeful Ocolului Silvic Sinaia, şi doi subordonaţi ai săi - Marcel Rus (maistru de vânătoare) şi George Vasile (responsabil cu vânătoarea).
De la început, autorităţile s-au ferit să spună unde au ajuns urşii. „Pe surse“, persoane din cadrul Ministerului Mediului au declarat că „urşii-gunoieri“ de la Sinaia ar fi fost relocaţi în judeţul Braşov, după ce li s-au pus cipuri. Autorităţile din Braşov au infirmat că urşii ar fi ajuns acolo. Cei care se ocupă de rezervaţia de la Zărneşti au negat chiar vehement această ipoteză. Apoi, ni s-a spus că urşii de la Sinaia ar fi fost mutaţi undeva în judeţul Argeş. Conducerea Direcţiei Silvice Argeş ne-a declarat doar că nu şi-a dat avizul pentru ca animalele să fie aduse în acest judeţ şi că ar fi fost nevoie ca, în prealabil, să fie făcut un studiu de impact de mediu.
Începe să se facă lumină
Cum toată lumea care putea confirma sau infirma ceva s-a ferit să ofere informaţii certe, am trimis o scrisoare oficială la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în care am cerut detalii despre soarta urşilor.
Până la primirea răspunsului de la Ministerul Mediului, surse din cadrul ITRSV Prahova ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că animalele au ajuns totuşi pe un fond privat de vânătoare din Argeş, şi anume la AVPS „Diana“, aflată pe Valea Vâlsanului, în comuna Muşăteşti. Informaţia a fost confirmată apoi, tot neoficial, de un inginer al Ocolului Silvic Muşăteşti. „Urşii au fost aduşi acum două săptămâni şi par să se fi integrat destul de bine“, ne-a spus el. În plus, unul dintre cei care au participat la operaţiunea de capturare a urşilor şi-a „amintit“ că, în dosarul care a însoţit acţiunea, exista o aprobare pentru relocarea urşilor în judeţul Argeş, fără a se preciza destinaţia exactă a lor.
Ulterior, a început să se facă lumină. „Ca şi dumneavoastră, am auzit şi eu că urşii ar fi fost mutaţi pe fondul acela privat. Treaba e că noi nu suntem gestionarii acestor animale. Proprietarii sunt“, ne-a declarat Armand Chiriloiu, responsabil pe probleme de vânătoare din partea Direcţiei Silvice Argeş.
„Am auzit de la cetăţeni că ar fi fost aduşi nişte urşi, dar eu nu am fost informat oficial. În ceea ce priveşte atacurile urşilor, de mai mult timp, o ursoaică cu un pui mai intra prin gospodării, dar nu cred că are legătură cu urşii aduşi în Argeş“, ne-a spus Cornel Berevoianu, primarul din Nucşoara. „Pentru fondurile de vânătoare ale Romsilva nu am semnat niciun fel de protocol în acest sens. Sunt, însă, în Argeş, multe fonduri care sunt date spre gestionare de Ministerul Agriculturii“, ne-a declarat Constantin Truică, directorul tehnic al Direcţiei Silvice Piteşti.
La rândul lui, directorul AJVPS Argeş, Constatin Istrătescu, ne-a declarat: „Poate că i-a adus în judeţ o altă organizaţie de vânătoare. Oricum, noi nu am fi acceptat aducerea lor pe terenurile noastre. Sunt animale cu devianţe şi nu pot fi dezobişnuite de obiceiul de a căuta zonele locuite, de unde îşi fac rost de mâncare. Chiar şi aşa, ţineţi cont de faptul că orice urs reprezintă un trofeu“, ne-a spus Istrătescu.
Utlima confirmare a venit de la Ramon Jurj, cercetător ICAS Braşov, care a fost implicat direct în problema capturării urşilor de pe domeniul public din Braşov şi Valea Prahovei: „Urşii din Sinaia au fost transportaţi la Fondul de Vânătoare «Diana» din Argeş, cu o serie de camionete care au fost puse la dispoziţie de administratorii fondului. Noi am avut tot timpul doi oameni care au supravegheat transportul şi au oferit asistenţă în cazul în care vreunul dintre urşi se mai trezea sau ceva de genul acesta. Un singur pui de urs capturat a fost dus la un centru de cercetare în Harghita, pentru a fi reobişnuit cu sălbăticia“, ne-a spus el.
L-am întrebat pe cercetătorul ICAS dacă urşii vor sfârşi, în cele din urmă, de glonţ de vânător. „Nu cred că se va întâmpla asta prea curând, ei sunt monitorizaţi în continuare pentru a vedea dacă nu cumva se întorc în zonele populate, cum ni s-a mai întâmplat cu patru urşi care i-am luat din Braşov“. (Au contribuit Ana Jităriţă, Dan Badea) ARGEŞ De la gunoaiele din Sinaia la Nucşoara Fondul privat de vânătoare „Diana“ i-a fost concesionat firmei Silva Grup, care îi aparţine lui Nicolae Ivănescu, un om de afaceri influent din judeţul Argeş. Fost magazioner la Hotelul Muntenia din Piteşti, înainte de 1989, Ivănescu a devenit proprietarul hotelului câţiva ani după aceea. Rudă cu preşedintele Consiliului Judeţean Argeş Constantin Nicolescu (soţiile lor sunt verişoare), Ivănescu a fost mereu în preajma filialei locale a PSD, partid pe care îl sponsorizează adeseori.
În anul 2003, el a concesionat vaste suprafeţe de pădure în nordul judeţului, printre care şi Fondul de vânătoare „Diana“. Aici sunt invitaţi regulat la partide de vânătoare lideri de la Bucureşti ai PSD, printre care şi Adrian Năstase. AV „Diana“ începe din localitatea Brădetu, judeţul Argeş. Sătenii sunt speriaţi că urşii le vor da iama în animale. Oamenii vorbesc despre „incursiuni“ tot mai frecvente ale urşilor în gospodării, lucru care se întâmpla, sporadic, şi în trecut, dar care a căpătat aspect de fenomen în ultima vreme. „A fost zarvă mare acum vreo trei săptămâni. O noapte întreagă nu am putut să dormim de la zgomotele elicopterului. Am aflat dup-aia că nişte urşi au fost aduşi cu elicopterul. Au fost lăsaţi pe Vârful Strungii, la Nucşoara. Ăştia de la ocol ne-au spus că urşii nu ne vor face rău. Dacă se întâmplă aşa ceva, vor fi împuşcaţi, aşa ne-au spus. De o săptămână, câinii latră seară de seară, de crezi că au înebunit. Aşa făceau pe vremuri, când pe aici erau mulţi urşi. Acum, noi, ăştia, care stăm în mijlocul pădurii, ce să facem dacă vin urşii peste noi? Ne e frică, pentru că nici nu avem unde să fugim“, ne-a mărturisit Maria Păţitu, o femeie care stă la câţiva kilometri de vatra localităţii Brădetu.
Sătenii ne-au mărturisit că, regulat, acolo au loc partide de vânătoare fastuoase, unde participă mari granguri de la Bucureşti şi din Piteşti. Printre ei s-ar afla fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru liberal al finanţelor Sebastian Vlădescu. „Când vin ăştia la vânătoare, vin cu câte 15-20 de maşini. Ai impresia că vine un preşedinte străin. Năstase a venit de multe ori pe aici, Vlădescu a venit şi el. Şi vorbesc doar de ăia pe care i-am văzut eu. Aşa, dracu ştie cine a mai trecut pe aici“, ne-a declarat Aurelian Radu, un bărbat din localitate. (Dan Badea)
BRAŞOV
Urşii „comunitari“ nu ajung la Zărneşti
Cristina Lapis, preşedinta fundaţiei „Milioane de Prieteni“, care administrează rezervaţia de urşi de la Zărneşti - Libearty, spune că niciodată autorităţile locale nu s-au arătat interesate de serviciile ei.
„S-a vorbit că urşii de la Sinaia vor veni la Zărneşti, dar nici vorbă, n-am primit nici măcar un telefon de la cineva. De ce credeţi că urşii sunt prinşi cu televiziuni şi ziare, cu mare expunere media, iar când e vorba despre eliberarea acestora totul se face în secret? Un trofeu de urs costă între 30.000 şi 40.000 de euro, pe piaţa neagră. Credeţi că pe blana lui se vede că a fost urs de tomberon?“, a întrebat ea, retoric.
De altfel, şi din Braşov au fost ridicaţi 12 urşi de pe domeniul public, dar nicio autoritate locală nu cunoaşte exact unde au fost duşi. Bilanţ tragic
În Braşov, anual, cel puţin un om este ucis de urşii „comunitari“ care coboară în oraş după hrană. Anul acesta, un tânăr care a adormit beat pe o alee de sub muntele Tâmpa a fost sfâşiat de o ursoaică.
În ultimele luni, în Braşov, un urs a fost văzut căutând în containerele din Cartierul Scriitorilor, o ursoaică a urcat până la etajul al treilea al unui imobil, un alt urs a fost văzut plimbându-se pe Strada Republicii. În iulie 2007, un urs a terorizat o săptămână localitatea Zărneşti, a atacat oameni care au ajuns în spital şi a omorât o persoană. În 2006, un urs a ucis două persoane şi a băgat în spital alte şapte, în urma unei incursiuni în cartierul braşovean Noua. RĂSPUNS OFICIAL
„Locul exact nu poate fi făcut public“
„Exemplarele au fost relocate pe fonduri de vânătoare situate la distanţă foarte mare de orice aşezare umană, de peste 40 km. (...) Exemplarele capturate au fost crotaliate şi sunt monitorizate în permanenţă de către gestionarii fondurilor de vânătoare pe care au fost relocate. (...) Totuşi, locul exact al fondurilor de vânătoare pe care au fost relocate exemplarele capturate nu poate fi făcut public momentan, deoarece poate provoca panică şi reacţii adverse din partea opiniei publice locale şi pentru a putea fi monitorizate şi a putea fi analizat comportamentul acestora fără disturbări din partea publicului. Locul va fi făcut public în momentul în care, în urma monitorizării, se va constata că urşii capturaţi s-au reintegrat în habitatul respectiv“, ne-a răspuns Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
SUPRAPOPULARE
Prea mulţi urşi
În România sunt în jur de 6.200 de urşi, faţă de 4.500 de exemplare, număr considerat optim pentru ţara noastră. Într-un sezon se vânează, cu autorizaţie, în jur de 300 de urşi. Un trofeu de urs valorează între 10.000 şi 20.000 de euro, dar există trofee pentru care s-a plătit şi mai mult. Urşii cu vârsta de sub 2 ani nu au valoare de trofeu. Vână- toarea pentru urs este permisă în perioadele septembrie-decembrie şi martie-mai, prin metodele „la pândă“ şi „la dibuit“. Prin excepţie, urşii aflaţi în afara habitatului natural şi care frecventează locurile special amenajate pentru adăpostirea animalelor domestice, punând în pericol siguranţa acestora şi/sau a personalului de deservire, precum şi cei care se află lângă cadavrul unui animal pe care l-au ucis pot fi vânaţi tot timpul anului.
Cristina Lapis, preşedinte fundaţia „Milioane de Prieteni“: "Un trofeu de urs costă între 30.000 şi 40.000 de euro pe piaţa neagră. Credeţi că pe blana lui se vede că a fost urs de tomberon? " Nicolae Ivănescu, patron Silva Grup: "Nu ştiu nimic de urşii despre care vorbiţi. Vă rog să nu-mi implicaţi mie numele în ceea ce fac cei de la minister. Nu au fost duşi la «Diana» urşii, ci, din câte am înţeles, prin Făgăraş!"