Republica Moldova. Anatol Chiriac este unul dintre cei mai valoroși compozitori din spațiul românesc – de muzică instrumentală de cameră, pentru copii, simfonică, ușoară și vocal-simfonică. S-a bucurat de o popularitate deosebită în ex-URSS, alături de alte nume mari ale fostului imperiu. Compozitorul basarabean și-a sărbătorit, recent, aniversarea, alături de cei dragi. Șlagărele de cândva ale lui Anatol Chiriac rămân la fel de populare. Cine oare ar putea uita, spre exemplu, piesa - „Romantică”, fredonată de melomanii, reprezentanți ai mai multor popoare?!
Compozitorul ale cărui șlagăre sunt fredonate de melomani din multe țări
Compozitorul Anatol Chiriac s-a născut la 9 octombrie 1953, în orașul Sverdlovsk, Rusia, în familia lui Gherasim și a Valentinei Chiriac, aflați acolo, în legătură cu serviciul militar al tatălui. În anul 1956, familia Chiriac a revenit în Coșernița, raionul Florești, considerată a fi localitatea de baștină a viitorului compozitor. Anatol Chiriac este soțul interpretei Silvia Chiriac și fratele poetului Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Anii de glorie ai compozitorului Anatol Chiriac
Anii ’80-’90 ai secolului trecut au constituit anii de glorie ai compozitorului Anatol Chiriac, prin lansarea șlagărelor: „Tinerețe-floare”, „Orele”, „Primăvara va veni”, „Copilărie”, „Flori”, „Apără-mă, floare de tei!”, „Podul de flori”, „Viața”, „Întoarce-te!”, „Libertate”, „Deschideți ușa!” ș.a., interpretate de celebrii artiști Maria Bieșu, Sofia Rotaru, Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Silvia Chiriac, Anastasia Lazariuc, Mirabela Dauer, Ricu Vodă, Mihai Volontir ș.a. A colaborat cu renumiții poeți Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Teo Chiriac, Anatol Ciocanu, Iulian Filip ș.a. În 1989, lansarea piesei „Decembrie cel sfânt”, devenită șlagăr, în interpretarea duetului Silvia Chiriac și Ricu Vodă, i-a adus mare popularitate și în România.
Creațiile sale au fost înregistrate la marile case de discuri – „Melodia” din Rusia și „Electrecord” din România.
În anii 1985-1992, piesa instrumentală „Mihaela”, dedicată fiicei compozitorului, a fost difuzată, zilnic, în cadrul programului televizat unional „Vremea” din Moscova, devenind și celebră, dar și istorică. În perioada 1985-1990, în calitate de cadru didactic, la Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău și la Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu”, a predat solfegiul și teoria muzicii.
În 1987, a înființat formația proprie de muzică ușoară, cu care a întreprins turnee în Japonia și Mozambic.
A învățat limba română, fiind educat la o mănăstire basarabeană
În perioada 1956-1959, compozitorul Anatol Chiriac a fost educat la Mănăstirea Cușelăuca, de schimonahia Melania, sora bunicii sale. Revenit acasă cu părinții din Sverdlovsk, cunoștea numai rusa, iar în biserică, a învățat limba română, odată cu întâile rugăciuni.
Primii pași în muzică Anatol Chiriac i-a făcut în copilărie, cântând la trompetă, în fanfara Școlii Medii din Coșernița (1960-1968), în clasele a IV-a – a VIII-a. Tot atunci, a studiat și baianul, cu profesorul de muzică Gheorghe Cojocaru, un dascăl cunoscut al localității, cu mulți discipoli, deveniți instrumentiști.
În anii 1968-1972, a învățat meseria de electromecanic, la Tehnicumul Electromecanic din Chișinău (actualmente, Centrul de Excelență în Energetică și Electronică), perioadă în care a făcut parte și din orchestra instituției, ca cel mai îndrăgit chitarist în rândul tinerilor.
Personalități faimoase care i-au marcat cariera
În anii 1972-1978, Anatol Chiriac a urmat Școala de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău (în prezent, Centrul de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga”), specializat în teoria muzicii, cu o întrerupere la studii de doi ani – 1974-1976, perioada serviciului militar.
Distinsa personalitate a absolvit, de asemenea, Facultatea de Teorie şi Compoziţie din cadrul Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu” din capitala basarabeană (1980-1985, în prezent, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice). A studiat în clasa profesorului Pavel Rivilis, personalitate de înaltă cultură, care i-a marcat cariera.
A debutat excelent, în 1977, cu piesa „De-aș avea”, pe versurile lui Mihai Eminescu, în interpretarea lui Ștefan Petrache. Până în anul 1978, a fost muzicant în ansambluri de amatori. Apoi, împreună cu interpreta Silvia Chiriac, a activat în formația de muzică ușoară a Sofiei Rotaru din Ialta – „Cervona Ruta” (1978-1980), pe care a și condus-o, organizând turnee de mare răsunet în fostele republici sovietice.
Deputatul Anatol Chiriac a semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova
Este și un important om al Cetății. La 27 august 1990, în calitate de deputat independent al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a (1990-1994), Anatol Chiriac a semnat Declarația de Independență a noului stat.
În 2007, a constituit o formație cu care a reactualizat repertoriul vechi și cu care a înregistrat piese noi, între care „Frați români de pretutindeni”, interpretată de Silvia Chiriac și Denis Latîșev, „Lacrimile Fecioarei” (pentru nai și orchestră simfonică), „Rafael” (pentru chitară și orchestră), „Famen” (pentru chitară acustică și orchestra simfonică), „Mama” (pentru pian și orchestră simfonică), dedicată poetului Grigore Vieru.
Anatol Chiriac a lansat numeroase compact discuri cu șlagăre, muzică simfonică, vocal-simfonică, de cameră, instrumentală şi melodii pentru copii. Domnia Sa este membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (din 1985), Laureat al Premiului pentru tineret „Boris Glavan” (1988), Maestru Emerit al Artei din RSSM (1990).
Președinte al juriului din Republica Moldova pentru Eurovision Song Contest, care a contribuit esențial la succesul basarabenilor pe marea scenă europeană
Renumitul compozitor Anatol Chiriac a fost președinte al Juriului din Republica Moldova pentru Eurovision Song Contest, la edițiile 2006-2020.
Pentru creații muzicale excepționale, compozitorul Anatol Chiriac a fost decorat cu Medalia „Meritul Civic” (1990), distins cu titlul onorific Artist al Poporului (2010), Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2011), Ordinul Republicii (2012). Deținător al Premiului Național al Republicii Moldova (2020).