Uniunea Europeană a irosit o mare ocazie. Ceea ce era de așteptat să fie o fotografie pentru istorie s-a transformat într-o găleată cu apă rece pentru diplomația europeană. Alhambra a fost împodobită pentru a-i primi joi pe liderii Armeniei şi Azerbaidjanului la Summitul european care are loc la Granada.

Uniunea Europeană ar fi putut să aducă pacea. Avea să fie  prima dată când ambii lideri s-ar fi întâlnit de când a fost anunțată dizolvarea statului Nagorno-Karabah, pe 28 septembrie. Războiul din enclavă pare să fi ajuns la sfârșit, dar conflictul dintre armeni și azeri nu s-a încheiat. Peste 100.000 de refugiați din Karabah și aproape trei milioane de armeni aşteptau cu nerăbdare actul ce urma să fie semnat joia aceasta. Cu toate acestea, cu mai puțin de 24 de ore înainte de întâlnirea așteptată, delegația Azerbaidjanului a anunțat că președintele, Ilham Aliev, nu va participa. 

Aliev, care a descris posibila semnare a unui tratat de pace drept "o oportunitate istorică", nu a oferit nicio explicație pentru anulare. Deși la început presa a vorbit de o răceală, la scurt timp, agenția APA a asigurat că decizia s-a datorat unor neînțelegeri cu Franța și Germania, principalii mediatori. Potrivit acestei agenţii, ambele țări s-au opus participării președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, un aliat al Azerbaidjanului, la întâlnire.

Un alt posibil factor declanșator a fost declarația ministrului francez de Externe, Catherine Colonna, care denunțase marți din Armenia "crimele" azere din Nagorno-Karabah. În plus, Colonna a dat asigurări că Parisul și-a dat aprobarea pentru semnarea unui acord de furnizare de arme către Armenia pentru a garanta securitatea țării împotriva amenințării azere.

Uniunea Europeană a ratat o șansă uriașă

În timp ce toată această pulbere diplomatică îşi făcea efectul, premierul armean, Nikol Paşinian, și-a confirmat vizita la Granada și "a regretat că întâlnirea nu va avea loc". "Sperăm ca documentul conceptual care se află pe masă să fie semnat la momentul potrivit. Sunt gata să semnez acel tratat (de pace) și îmi pare foarte rău că mâine nu voi avea ocazia să anunț că această decizie foarte importantă a fost luată", a spus el.

Uniunea Europeană regretă că "se pierde o bună ocazie" de a calma situația dintre armeni și azeri și consideră absența președintelui Aliev la summit "o greșeală", dar își menține ideea de a media situația, chiar dacă va trebui să o facă la întâlnirile viitoare. "Obiectivul nostru este să menținem relații bune cu ambele părți", subliniază în mod concis surse comunitare consultate de "20minutos". Acestea dau ca exemplu în acest sens oferta de ajutor umanitar făcută de Comisia Europeană, pe lângă mesajul de sprijin al preşedintei Ursula Von der Leyen.

Și cel puțin, la Granada, UE închide ușa pentru a juca un rol important de mediator în conflicte, într-un model precum cel pe care îl aplică între Kosovo și Serbia, cu nuanța că aceste două țări sunt deja pe orbita blocului ca potenţial candidat şi, respectiv, candidat la aderare. Cu Armenia și Azerbaidjan, clasice pe orbita lui Putin, Bruxelles-ul presupune că este și va fi mai complicat.

Europa, tot mai aproape de Azerbaidjan

Ceea ce speră să mențină este relația energetică bună cu Baku. Printr-un memorandum semnat în aprilie anul trecut de președintele azer și președinta Comisiei Europene, este de așteptat ca până în 2027 țara asiatică să aprovizioneze Europa cu cel puțin 20 de miliarde de metri cubi de combustibili fosili pe an. În urma acestui acord, Von der Leyen nu a ezitat să descrie Azerbaidjanul drept "un partener esențial și de încredere pentru securitatea aprovizionării europene". 

Acum, odată cu războiul din Ucraina, "Europa și-a întărit legăturile cu Azerbaidjanul pentru că este o țară bogată în petrol și trebuie să înlocuiască toate gazele pe care le-a primit de la Rusia", dă asigurări Antonio Alonso, profesor de Relații Internaționale la Universitate San Pablo CEU. O abordare care a primit critici puternice din cauza rapoartelor privind încălcările drepturilor omului și lipsa libertății de exprimare în Azerbaidjan.

Pe de altă parte, Alonso recunoaște că interesele europene cu Armenia au mai mult de-a face cu istoria decât cu comerțul. "Pe de o parte este problema religioasă, deoarece a fost prima țară care s-a convertit la creștinism. Pe de altă parte, este problema mai recentă a recunoașterii genocidului armean și a numărului mare de armeni care se află în Europa, mai ales în Franța", adaugă profesorul.

Combatanți par dispuși să facă pace

Influența diasporei armene în întreaga lume, dar mai ales în Franța, poate fi în spatele interesului Parisului nu numai de a media, ci și de a clarifica (odată cu călătoria de dnei Colonna la Erevan) că îi susțin pe armeni împotriva atacurilor azere din Nagorno-Karabah. "Europa nu i-a protejat suficient pe armeni și a lipsit în această fază a conflictului. Există un gust destul de amar că ei nu i-au ajutat atunci când au avut nevoie. Este posibil ca Macron să aibă unele dificultăți cu lobby-ul armean în Franța", recunoaște Alonso. 

Ambele părți par interesate să semneze pacea, deși au încă tensiuni de rezolvat, cum ar fi intenția azeră de a crea un coridor terestru cu Turcia prin sudul Armeniei. Potrivit lui Aliev, neintervenția armatei armene în operațiunea lansată de ei pentru a termina preluarea Nagorno-Karabah a deschis calea păcii. După ce a preluat teritoriul, Azerbaidjanul a decis rapid să "termine antagonismul îndelungat". Rămâne de văzut cum va reacționa populația din Nogorno-Karabah la transferul definitiv al enclavei; peste 100.000 de oameni care se pregătesc deja să devină noi cetățeni ai Armeniei.

Între timp, diplomația continuă demersurile pentru a ajunge la un acord final în viitorul apropiat. Cert este că, joia aceasta, Uniunea Europeană nu se va putea lăuda că este un mediator internaţional. Și că în Alhambra va rămâne goală rama unei fotografii istorice care nu va fi făcută niciodată.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA / 20minutos.es