Și în acest an, românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană, dovedind astfel, în actualul context al pericolului COVID 19, că se simt protejați de către instituțiile europene în fața provocărilor cu care se confruntă UE. La polul opus sunt țări precum Franța, Belgia, Grecia care consideră că Uniunea se îndreaptă spre o direcție greșită. În concluziile celui mai recent raport național Eurobarometru pentru România, alături de Cipru, țara noastră consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice.
Cea mai bună realizare a Uniunii Europene este considerată de către români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, ea fiind menționată într-o pondere similară cu media UE (RO: 26%; UE28: 25%). La nivel european, pacea între statele membre UE este considerată realizarea cea mai importantă (UE28: 34%, RO: 18%), se arată în raportul național Eurobarometru al României
La fel ca în anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumătate dintre români despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă și destul de pozitivă, viitorul Uniunii fiind privit în mod optimist de peste două treimi dintre români (71%, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2018), peste media europeană de 58% (aceeași ca în anul precedent), potrivit unui comunicat al reprezentanței Comisiei Europene în România.
Peste jumătate diintre români cred că, în general, Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Țările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) și Croația (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) și Franța (60%).
63% dintre români (mult peste media UE28: de 40%) consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista țărilor ce împărtășesc această opinie.
Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor și domeniilor de interes diferă în rândul românilor față de media înregistrată la nivel european. Astfel, apărarea și securitatea, precum și politica economică și monetară, sunt primele domenii menționate în care atât românii, cât și europenii, consideră că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului.. Românii clasează pe primele locuri domeniile în care ar trebui să crească investițiile din bugetul UE după cum urmează: ocuparea forței de muncă, educația, formarea, cultura și media și agricultura și dezvoltarea rurală.
La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice și protecția mediului este considerată a fi mai importantă decât cea legată de educație, formare, cultură și media, iar agricultura este devansată de acestea. Se poate spune că românii se raportează la toate instituțiile europene cu mai multă încredere decât europenii.
În ceea ce privește percepția asupra obiectivității informațiilor legate de Uniunea Europeană prezentate în mass-media, 57% dintre români consideră că informațiile prezentate la televizor sunt obiective. Atât românii, cât și cetățenii UE consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite și reprezintă chiar o problemă la nivel național. Chiar dacă acest gen de știri și informații sunt ușor de identificat în accepțiunea respondenților (RO: 71%; UE28: 58%), românii sunt de părere că existența știrilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democrație în general, într-o pondere cu doar 5 procente mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.