Duminică, Republica Moldova, ţara ultimului regim comunist din Europa, organizează alegeri parlamentare, iar Vladimir Voronin, actualul preşedinte, îşi încheie cel de-al doilea mandat, urmând ca un alt şef de stat să fie numit de viitoarea adunare legistlativă care va rezulta din scrutinul de pe 5 aprilie.
Evenimentul are implicaţii regionale profunde, în condiţiile în care sentimentul pro-românesc este tot mai vizibil printre moldoveni, o eventuală uniune cu România putând aduce fostei republici sovietice intrarea automată în spaţiul comunitar, scrie săptămânalul german Der Spiegel. Tuşa finala: aproximativ 10% din cei 921 de candidaţi la alegerile parlamentare au dublă cetăţenie.
“Reunificarea Germaniei de la începutul anilor ’90 este un subiect din ce în ce mai prezent în spaţiul public moldovenesc. În campania electorală care a precedat alegerile de duminică, partidele de opoziţie au militat pentru legături tot mai strânse cu România, bucurându-se de un suport masiv din partea populaţiei”, scrie Der Spiegel.
Prezentată ca o ţară cu o puternică filiaţie românească, în care 800.000 de cetăţeni din cei aproape 3.5 milioane au solicitat deja cetăţenia română, Moldova poate apela la modelul Berlinului, cu atât mai mult cu cât oficialii europeni nu s-ar opune unei eventuale reunificări decise pe linia Chişinău-Bucureşti, susţine săptămânalul german.
TRAIECTORII Frumuseţile locale au luat calea Occidentului
O scenă fenomenală e descrisă de săptămânalul german: “Un afiş electoral comunist, lipit de uşa unui magazin alimentar, înfăţişeaza o femeie tânără, cu o dantură impecabilă, promovând sloganul: ‘Construim o Moldovă europeană împreună’. Frumuseţile tinere cu zâmbete perfecte sunt de negăsit însă în sătucul din estul ţării. Clienţii alimentarei sunt şomeri cărora le lipsesc dinţii. Tinerii au plecat în Rusia sau în Europa, îşi construiesc singuri viitorul acolo”.
Cei rămaşi, printre ei şi Dorin Chirtoacă, actualul primar al capitalei moldoveneşti, visează la o Românie Mare. Ceva este aproape sigur, scrie Der Spiegel: Transnistria nu ar fi parte a unui astfel de proces, memoria suferinţelor provocate de România în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial fiind încă vie aici. În plus, preşedintele autodesemnat al regiunii, Igor Smirnov, e categoric: “N-ar trebui să ne confundaţi cu RDG-ul. Noi nu suntem Germania de Est, iar Moldova nu e în poziţia RFG-ului”.
DECISIV România Mare se schiţează în culise
Miza alegerilor din Moldova este capitală pentru estul european. Întrebările concentrează o dilemă-corolar: vor reuşi actualii guvernanţi să-şi menţină poziţia sau partidele de opoziţie coalizate vor răsturna actualul peisaj politic? Scrutinul de duminică va oferi un răspuns în acest sens. Până atunci însă, un lucru este sigur: poziţia pro-europeană a liderilor moldoveni este din ce în ce mai pregnantă.
Practic, toate partidele sunt favorabile unei repoziţionări, în condiţiile în care peste 75% din populaţie priveşte cu speranţă spre Bruxelles. Iar drumurile spre capitala Belgiei par să treacă pe la Bucureşti. Rezultatul alegerilor va fi factorul decisiv. O certitudine: Vladimir Voronin nu va mai fi reales preşedinte, el încheindu-şi cel de-al doilea mandat permis de constituţie.
Luptele de culise sunt intense, opoziţia presând puternic pentru o poziţie pro-românească, în vreme ce actualii guvernanţi încearcă prin orice mijloace să stopeze valul de simpatie faţă de Bucureşti. Nu mai departe de săptămâna trecută, aproape 300 de români au fost opriţi la graniţă de vameşii moldoveni, refuzându-li-se intrarea în ţară prin tot felul de tertipuri. Acţiunea are o certă legătură cu scrutinul de duminică, administraţia Voronin încercând să taie de la rădăcină seminţele unioniste dintre România şi Moldova.
Ultima piesă din peisaj: pentru a-şi împlini visul european, Moldova trebuie să se doteze cu un legislativ de altă factură, fie şi pentru că Bruxelles-ul are pe agendă un subiect extrem de fierbinte – condamnarea oficială a comunismului, prin trasarea unei paralele precise cu fascismul. Preşedinţia cehă a Uniunii a presat puternic în favoarea unei asemenea perspective, prin promovarea intensă a Declaraţiei de la Praga şi trimiterea ei, ca proiect, în Comisie, pentru a fi validată ca poziţie oficială a spaţiului comunitar.
IPOTEZE Bulgaria joacă la dublu Pe parcursul campaniei electorale din Republica Moldova, doi şefi de stat s-au întâlnit cu actualul preşedinte Vladimir Voronin: Dmitri Medvedev şi Gheorghi Pârvanov. Dacă în cazul preşedintelui rus situaţia nu miră, Kremlinul fiind extrem de interesat în menţinerea liniei actuale a puterii de la Chişinău, vizita omologului bulgar, din 12 martie, ridică o serie de probleme.
În mod cert, întâlnirea dintre Voronin şi Pârvanov a avut un substrat electoral precis, comuniştii actualului şef de la Chişinău utilizând mediatic vizita pentru a transmite imaginea unei Moldove care primeşte sprijinul unui membru UE în eforturile sale “prietenoase” faţă de Bruxelles. Care ar putea fi însă calculele din spatele deciziei preşedintelui bulgar de a sprijini pe faţă un regim pentru care Uniunea Europeană nu are multe cuvinte de laudă?
Două ipoteze răsar în context. În primul rând, criza gazelor din ianuarie a trimis în “moarte clinică” o Bulgarie profund dependentă de gazul rusesc. S-a vorbit la vremea respectivă chiar de redeschiderea centralei de la Kozlodui, o bombă ecologică, pentru ca Sofia să reziste în absenţa energiei venite pe conductele Gazprom-ului. O poziţionare fericită în raport cu interesele majore ale Kremlinului ar asigura, deci, oficialilor bulgari siguranţa energetică atât de necesară.
Pe de altă parte, o altă întrebare merită pusă: cum ar reacţiona Bulgaria în cazul ipotetic în care România ar creşte teritorial printr-o unire cu Moldova? Răspunsurile sunt dificil de reperat, dar recentul suport al Sofiei pentru administraţia de la Chişinău indică posibile piste de lucru. Cu atât mai mult cu cât Bulgaria preferă să provoace suspiciuni la Bruxelles, prin susţinerea unui regim comunist, pentru a-şi face jocurile propriilor interese.
CITIŢI ŞI: