Elevii nu vor să revină la moda comunistă a ţinutelor, dar trebuie să accepte însemnele şcolii la care învaţă.

Uniformele şcolare, ecusoanele, eşarfele, dar şi „matricolele“ s-au întors în şcolile româneşti, după aproape 17 ani. Tricourile colorate, cămăşile albe cu cravate roşii, sarafanele în carouri şi sacourile vişinii sunt doar câteva dintre modelele pentru care au optat şcolile şi liceele din ţară.

Noua lege pentru siguranţa elevilor în unităţile de învăţământ obligă conducerile şcolilor să aibă un semn distinctiv. Şcolarii care nu acceptă noua regulă sunt mustraţi sau sancţionaţi, în funcţie de decizia fiecărui director în parte. Pe de altă parte, reprezentanţ ii liceelor sunt de părere că, atunci când tinerii aleg o şcoală trebuie să fie conştienţi că acceptă şi uniforma unităţii de învăţă- mânt respective.

Elevii vin cu „ţinuta“ în ghiozdan

Dificultăţile materiale, dar mai ales rezistenţa tinerilor care nu vor să revină la moda ceauşistă au determinat conducerile şcolilor să supună la vot noua ţinută.

La Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă“ din Capitală, elevii au aflat despre obligativitatea uniformelor încă de anul trecut. Părinţii au ales, împreună cu profesorii, un tricou şi un hanorac galben, pe care au imprimat numele liceului şi care este purtat cu pantaloni sau fustă de blugi. „Înainte, elevii veneau la şcoală cum doreau. Părinţii au vrut să se introducă o uniformă. Despre elevi, ce să spun? Pentru a epata, înainte de începerea şcolii, ei îşi cumpărau cele mai scumpe haine“, spune Carmen Toma, directoarea liceului. Un tricou costă 70 de lei, iar un hanorac pentru zile mai friguroase, 200 de lei. Deşi unii mai vin cu „uniforma“ în ghiozdan, nu există sancţiuni la „Vlahu- ţă“ pentru cei care fentează şcoala.

Sarafanele ceauşiste erau modificate

Şcoala Comercială Superioară „Nicolae Kretzulescu“ are ţinută obligatorie de circa şase ani, după cum spune directoarea Mirela Nicoleta Dinescu. Fetele îşi pot face orice model de fustă doresc, din material în carouri, iar băieţii au pantaloni de culoare închisă.

„Încearcă să intre şi fără uniformă, dar la trei abateri îi înştiinţăm pe părinţi“, completează Mirela Dinescu. Andreea, care este în clasa a XII-a, spune că, după patru ani, s-a obişnuit, deşi atunci când a venit la liceu nu era foarte încântată. Directoarea adaugă faptul că nu a plecat încă nimeni din „Kretzulescu“ din cauza uniformei.

La Grupul Şcolar „V. Harnaj“, tinerii îşi pot alege singuri o cămaşă albă şi o cravată sau eşarfă roşie, după cum spune Ionuţ. „Elevii găsesc mereu motive să nu poarte uniforma“, se plânge directoarea Mariana Rosner, care îşi aminteşte că şi pe vremea când era ea la liceu fetele îşi modificau sarafanele pentru a arăta diferit.

LEGE

Siguranţa în şcoli

Legea privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ prevede ca elevii să poarte semne distinctive, cum ar fi uniforme, ecusoane sau eşarfe, la toate nivelurile de învăţământ. Actul normativ a fost gândit pentru a spori siguranţa copiilor. Elevii văd însă lucrurile un pic altfel. Unii se gândesc că li se îngrădeşte libertatea, că e o întoarcere în trecut. Alţii sunt de părere că este o idee bună, care va duce şi la reducerea diferenţelor sociale dintre elevi.

TRADIŢIE

Colegiul Bănăţean are uniforme încă din 1990

TIMIŞOARA. Jumătate dintre unităţile şcolare din Timişoara au optat pentru uniformă, eşarfă sau vestă. Liceele cu tradiţie ţin la simboluri care să le identifice, în timp ce în şcolile sau grupurile şcolare din oraş, elevii au optat doar pentru ecuson sau insigne.

Colegiul Bănăţean, spre exemplu, este o şcoală cu tradiţie, care a reintrodus uniforma încă în anul 1990. Timp de câţiva ani a fost singura şcoală din oraş ai cărei elevi purtau sacou, vestă în culorile vişiniu şi bleumarin, pantaloni sau fustă în aceleaşi culori. Elevii spun că au încercat să schimbe culorile alese în anii ’90, însă fără succes. Florica Puşcaş, directoarea şcolii, a precizat că modificarea acestora este inacceptabilă, fiind marcă a colegiului, iar elevii care optează pentru această şcoală acceptă şi uniforma.

SLOBOZIA. La unicul liceu din Slobozia unde au fost introduse uniforme şcolare, elevii sunt nemulţumiţi că nu s-a ţinut cont de dorinţa lor atunci când a fost aleasă culoarea acestora.

Pentru liceenii de la Grupul Şcolar „Al. Ioan Cuza“ uniformele - de culoare bleumarin închis, cu o mică dungă bleu - au devenit obligatorii încă de anul trecut. Alexandra şi Mădălina sunt în clasa a XII-a şi oftează când vine de vorba despre uniforme. „Au ajuns să râdă colegii de la alte licee de noi, arătându-ne cu degetul pe stradă, că suntem îmbrăcaţi toţi la fel. Ni se ştirbeşte din personalitate, mai ales că uniformele sunt de culoare închisă şi făcute din materiale de proastă calitate“, spun fetele. Pentru uniforme, părinţii au plătit câte 140 de lei, iar cei care nu se prezintă la şcoală echipaţi sunt trimişi acasă şi primesc absenţe.

În regulamentul şcolii se prevăd sancţiuni clare, ce merg până la scăderea notei la purtare, în cazul în care liceenii nu se supun regulilor privind uniformele. „A fost o decizie foarte bună introducerea acestora, pentru că astfel am eliminat situaţiile în care persoane ce nu aveau legătură cu liceul pătrundeau în curte şi în sălile de curs“, explică directorul Costică Strezoiu.

DOLJ. Aproape trei sferturi dintre şcolile doljene au adoptat uniforme, acceptate cu destul de multă bunăvoinţă de către elevi. La Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu“, din Craiova, ţinutele au fost distribuite din prima săptămână de şcoală. Contra a 55 de lei, fetele au primit o cămaşă albă, o vestă în carouri alb-albastră şi o cravată albastră.

Băieţii au un veston verde închis, cravată albă cu buline albastre şi o cămaşă albastru deschis. „Mie îmi convine să am uniformă, pentru că asta înseamnă să nu mă mai stresez în fiecare dimineaţă să-mi aleg ţinuta de şcoală. Uniforma mi se pare chiar drăguţă“, spune Cristina, elevă în clasa a XII-a. (Daniela Raţiu, Gabriela Zanfir, Petronel Tudor)