O reprezentare antropomorfă feminină descoperită într-un sanctuar cucuteninan de la Mărgineni-Cetățuie, județul Bacău, este unică în lume. Zilele acestea ea poate fi admirată la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Una dintre principalele civilizații ale neo-eneoliticului european care poate rivaliza cu strălucitele manifestări culturale din Orient este civilizația Ariușd-Cucuteni-Tripolie care a evoluat de la începutul mileniului al IV lea până la jumătatea mileniului al III lea î.Hr.

Camera în care se observă cuptorul reconstituit

Una dintre descoperirile importante de pe vremea acestei civilizații este o reprezentare antropomorfă, un cap de femeie, care dezvăluie atracția cucutenienilor pentru stilizare și geometrizare. Partea interesantă este că specialiștii de la Bacău au reconstituit casa și cuptorul cucuteniene.

 

Bazată pe o economie înfloritoare, această civilizație s-a extins din sud-estul Transilvaniei până în vestul Ucrainei, cuprinzând teritorii din România, Republica Moldova și Ucraina. În acest spațiu cercetările arheologice au depistat până în prezent un număr de peste 3000 de așezări.

Faima culturii Cucuteni este dată mai ales de manifestările de natură artistică, prin cele două componente ale sale – decorativă și figurativă. Aceasta a cunoscut o evoluție în timp, prezentând mai multe perioade, curente și stiluri.

Situl

Una dintre staţiunile importante cercetate pe teritoriul judeţului Bacău din perioada culturii Cucuteni este cea din localitatea Mărgineni-Cetăţuia, comuna Mărgineni, semnalată de Emil Moscalu în 1958. Situată pe malul drept al Trebeşului, ea cuprinde o suprafaţă de circa1 ha. În perioada 1973-1978 aici au fost întreprinse săpături de salvare, coordonate de arheologul Dan Monah.

Capul de femeie

Stratigrafic, primul nivel de locuire este din etapa Cucuteni A2, care se pare că a fost un nivel mai intens de locuire (nivel ce dispune de trei date radiocarbon), următorul orizont îl reprezintă o locuire de scurtă durată din etapa Cucuteni A-B, iar ultimul nivel de locuire datează din faza Cucuteni B, care este de asemenea de scurtă durată.

Alunecările de teren petrecute în zonă au afectat mai mult de o treime din această aşezare.

Între descoperirile importante din acest sit se remarcă o reprezentare antropomorfă, un cap de femeie, care dezvăluie atracția cucutenienilor pentru stilizare și geometrizare. Piesa a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice realizate de arheologul Dan Monah, din anul 1975, între resturile locuinței 3, fiind prăbușită pe fragmentele cuptorului 2. Din reconstituire se poate observa faptul că arheologul a presupus faptul că această piesă făcea parte din componența cuptorului. Acest lucru este sugerat și de baza piesei care este nefinalizată.

Lucrată din pastă grosieră, de culoare cărămizie, arsă oxidant,  are calota concavă, faţa relativ triunghiulară, cu nasul redat printr-o carenă, sprâncenele şi ochii prin adâncituri, gura printr-o scobitură, bărbia proeminentă, relativ conică, iar gâtul scurt şi gros cu partea inferioară ruptă.

Căsuța din Cultura Cucuteni

Piesa, unicat în lume, descoperită în acest sanctuar alături de un topor-ciocan de aramă, de tip Vidra, poate fi văzută în vitrinele Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, în expoziția permanentă, din str. 9 Mai, nr. 7, iar în luna mai ca exponatul lunii.

Informațiile ne-au fost puse la dispoziție de Lăcrămioara Elena Istina, șef secție Arheologie-Istorie, la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.