Co-președintele Ferenc Kalmár al Comitetului de specialitate româno-ungar constituit pentru rezolvarea problemelor minorităților naționale, a transmis miercuri, prezent fiind la Oradea, că a solicitat ca România să atribuie drepturi colective și chiar autonomie pentru maghiarii minoritari din țară.

Ferenc Kalmár a acuzat că Daniela Gîtman, care este secretar de stat în MAE, dar și co-președintele român din Comitetul de Specialitate, a declinat cererea, anunțând că țara noastră respectă deja toate prevederile europene obligatorii referitor la drepturile minorităților.

Ungaria nu renunță la ideea de autonomie

Ministerul român al Afacerilor Externe a transmis un comunicat în care este stipulat că cei doi președinți ai Comitetului româno-maghiar au avut o întrevedere la București pe data de 10 octombrie, context în care au fost stabilite modalități de cooperare în baza Tratatului de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Ungaria, care a fost semnat pe 16 septembrie 1996 la Timișoara.

Totuși, România decis să respingă, încă o dată, pretențiile iredentiste ale Ungariei, și care încalcă legislația europeană, dar mai ales Constituția țării noastre.

Co-președintele Ferenc Kalmár, fost membru al Parlamentului ungar, „şi-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar părţile se vor aşeza la masa negocierilor”, a transmis agenția de presă MTI.

Tratatul de la Trianon, motiv de dispută politică internă în Ungaria

Pe 4 iunie s-au împlinit 102 ani de la momentul semnării Tratatului de pace de la Trianon. Cu acest prilej, primarul districtului 7 al Budapestei, Péter Niedermüller, din partidul de opoziție, transmitea un mesaj care a iritat partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orban, premierul țării.

„Gândiți-vă la ungurii care, mulțumită lui Trianon, trăiesc astăzi mai bine în România, Slovacia și în celelalte țări din jur decât noi acasă, în Ungaria”, a transmis primarul Péter Niedermüller.

Drept consecință, reprezentanții partidului Fidesz au transmis că declarația lui Niedermüller este una rușinoasă, motiv pentru care trebuie să dispară din viața publică a Ungariei: „Péter Niedermüller ar trebui să părăsească imediat viața publică maghiară și să-și ceară scuze pentru declarația sa rușinoasă!” – a transmis partidul de guvernământ, care cere ca DK „să se distanțeze de un atac dur la adresa stimei noastre de sine naționale”, conform MTI.

Ziua în care a fost semnat Tratatul de la Trianon

Pe 4 iunie 1920, la palatul Trianon de la Versailles, se oficializa, de către Marile Puteri, unirea Transilvaniei și a unei părți din Banat cu România. Tratatul venea să certifice, de fapt, un lucru deja împlinit de români, dar care încă nu era recunoscut de Ungaria.

Cu un an înainte, statul vecin atacase de două ori armatele române staționate în Munții Apuseni, în încercarea de a recuceri Ardealul. Al doilea atac s-a terminat dramatic pentru unguri, armatele române ajungând până la Budapesta și înlăturând regimul comunist al lui Bella Kun. După aceste evenimente, în ianuarie 1920, Marile Puteri, SUA, Anglia, Franța și Italia, înființează o comisie care să stabilească pentru totdeauna granițele noului stat ungar.

Trianon stabilea frontierele statelor succesoare Austro-Ungariei

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria.

Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Razboi mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Austria (la Saint Germain), Bulgaria (la Neuilly), Germania (la Versailles) si Turcia (la Sevres).

Conţinutul tratatului de la Trianon

Tratatul este divizat în patru părţi. Prima include Pactul Ligii Naţiunilor, parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial. Partea a doua defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei.

Partea a treia, intitulată „Clauze politice pentru Europa”, conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relaţiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.

Ungaria a pierdut 71% din teritoriu

Tratatul de la Trianon a consfinţit existenta unui stat maghiar independent, ideal al revoluţionarilor maghiari de la 1848 şi al oamenilor politici din perioada de sfîrşit a Dublei Monarhii, chiar dacă nu în frontierele imaginate de aceştia. În ciuda acestui fapt, Tratatul a fost şi continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă. Prin Tratatul de la Trianon, partea ungară e imperiului Austro-Ungar pierdea 71% din teritoriu și 63% din populație, prin trecerea acestora către statele naționale nou-formate. Toate teritoriile pierdute erau locuite de etnici n0n-maghiari.

Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populatiei statelor succesoare; în principiu, pentru acestea, Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existentă pe teren, majoritatea teritoriilor fuseseră deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului sârbilor, croaţilor şi slovenilor.