Omenirea pare să aibă un singur plan de luptă împotriva epidemiei: închidem tot, punem lacăt pe țară, ne baricadăm și noi în case și așteptăm ca niște cârtițe în hibernare.

„Ne putem închipui o lume în care, pentru a lua un avion, va trebui să fiți înscris la un serviciu care vă urmărește mișcările prin intermediul telefonului vostru. Compania aeriană nu va putea vedea pe unde ați fost, dar ea va primi o alertă dacă ați stat aproape de persoane înregistrate ca infectate sau de focare ale bolii.”

Observați că Lichfield evită să îi identifice pe cei care vor fi – totuși - la curent cu toate mișcările noastre!

Israelul a legiferat deja supravegherea (fără mandat!) a telefoanelor de către serviciul de informații interne, Shin Bet, pentru a combate epidemia de coronavirus.

China a implementat deja tehnologii de recunoaștere facială (chiar cu mască de protecție) și de supraveghere strictă a persoanelor, inclusiv prin telefon, pe care le-a testat la scară națională cu prilejul epidemiei.

„Ar putea exista condiții similare la intrarea în locurile aglomerate, în clădirile guvernamentale sau în principalele stații de transport public”, scrie ziaristul de la MIT.

„Vor fi scannere de temperatură peste tot și angajatorul vostru ar putea pretinde să purtați un aparat care vă supraveghează temperatura și alți parametri vitali.”

După modelul cluburilor de noapte și al barurilor, care cer un document de identitate certificând vârsta, anumite instituții ar putea solicita clienților un „atestat de imunitate”: un document – hârtie sau digital - care să ateste că sunt vindecați ori vaccinați.

Asemenea măsuri, care ni se par acum de domeniul SF, vor sfârși prin a fi acceptate, scrie Lichfield, „la fel cum am acceptat controalele de securitate din ce în ce mai riguroase de pe aeroporturi, în urma atacurilor teroriste”.

Discriminările, calul de bătaie al propagandei progresiste ante-COVID-19, vor reprezenta regula coșmarului post-virus care ni se pregătește, scrie Lichfield:

„Guvernele sau companiile vor putea impune orice criteriu cred de cuviință: de exemplu, să decidă că reprezentați un risc ridicat în cazul în care câștigați mai puțin de 50.000 de dolari pe an, dacă familia voastră este alcătuită din mai mult de șase persoane sau trăiți în anumite regiuni ale țării.”

Încă dinainte de pandemie, China a introdus un sistem numit de „credit social” prin care fiecare cetățean este supravegheat în orice moment al vieții sale – acasă, la serviciu, în vacanță, pe stradă – și i se acordă note pentru comportamentul său.

Paleta „materiilor” pentru care este notat se întinde de la respectarea regulilor de circulație la fidelitatea față de Partidul Comunist. Notele mari aduc recompense sociale precum dreptul de a călători cu trenul sau cu avionul, de a obține un credit la bancă sau de a-ți înscrie copilul la o școală mai bună.

Notele mici atrag reducerea progresivă a acestor drepturi, până la transformarea recalcitrantului într-un paria muritor de foame. Din această condiție nu poate ieși decât dacă acceptă reeducarea.

Occidentul elogiază modul în care China a gestionat epidemia pe care tot ea a provocat-o și a ascuns-o timp de trei săptămâni, și încearcă acum să o imite.

Țări care se bat în piept cu cărămida democrației se înghesuie să aplice metodele dictaturii chineze de combatere a epidemiei și de suprimare a drepturilor populației.

Poate că totuși Gideon Lichfield bate câmpii. Poate că studiul Institutului Imperial din Londra este o exagerare. Poate că virusul va dispărea dintrodată, așa cum a apărut. Poate...

Dar de prea multă vreme se vedeau semnele totalitarismului. Ale dorinței de a institui o societate de control total, o lume a lui Procust, în care indivizii să fie despuiați de orice identitate, să gândească și să se comporte după calapodul făurit de elitele conducătoare.

O societate orwelliană.

„În interiorul fiecărui progresist se ascunde un dictator care urlă să fie scos la suprafață”, spune David Horowitz.

Epidemia de coronavirus este pretextul perfect pentru ca dictatura să fie scoasă din cursurile universităților și din statutele ONG-urilor lui Soros, din reglementările UE despre curbura castravetelui și din discursurile despre salvarea planetei ale Gretei Thunberg, și instituită brutal ca nouă realitate a omenirii.

Din Wuhan s-a răspândit în lume un agent patogen mortal, care amenință întreaga civilizație occidentală: nu COVID-19, ci virusul totalitarismului.