Tabloul „Culegătoarea de morcovi”, de Vincent Van Gogh, poate fi din nou admirat la Muzeul Colecţiilor de Artă, din Bucureşti.
Muzeul Naţional de Artă al României invită iubitorii de artă să admire din nou lucrarea „Culegătoarea de morcovi” de Vincent Van Gogh.
Aceasta va fi expusă la Muzeul Colecţiilor de Artă începând cu data de 13 iunie 2015. Este unica lucare a pictorului, care se află într-un muzeu din România.
Desenul a fost retras temporar în depozitele muzeului în anul 2014, conform normelor internaţionale de conservare, fiind extrem de sensibil la efectele luminii. Lucrarea face parte din Colecţia de artă comparată Alexandra şi Barbu Slătineanu.
Desenul în cărbune „Culegătoarea de morcovi” a fost realizat în anul 1885 de Vincent Van Gogh (1853 - 1890) şi achiziţionat. Se pare că acesta a fost cumpărat de Alexandru Slătineanu, din magazinul celebrului negustor de artă Ambroise Vollard. Considerată cea mai valoroasă piesă de artă occidentală din colecţie şi singura lucrare de Vincent Van Gogh dintr-un muzeu din România, lucrarea se va regăsi în expunerea muzeului timp de şase luni.
În Colecţia de artă comparată Alexandra şi Barbu Slătineanu se află peste 400 de obiecte create în spaţiul românesc, occidental şi oriental.
Doctorul Alexandru Slătineanu (1873-1939) a pus bazele acestei colecţii, alături de soţia sa, Irina, pictoriţă amatoare, şi de doctorul Ioan Cantacuzino. Fiul său, Barbu Slătineanu (1895-1959), a fost un cunoscător avizat al ceramicii populare româneşti şi a publicat mai multe studii în reviste de specialitate. Interesul acestuia pentru artă a fost întreţinut de soţia sa, Alexandra Slătineanu (1895-1979), fiica diplomatului Alexandru Lahovari.
Unic în peisajul cultural românesc, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte în spaţiile unei clădiri de patrimoniu (Palatul Romanit) o serie de colecţii valoroase de obiecte de artă dintre cele mai diferite, donate de-a lungul timpului de diverşi colecţionari, personalităţi ale vieţii culturale româneşti. Specificul muzeului constă în expunerea acestor colecţii ca entităţi de sine stătătoare, în încercarea de a recompune atmosfera originară a fiecăreia şi de a reda personalitatea şi preocupările colecţionarilor.
Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, iar dintre colecţionarii care au donat îi amintim pe Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Marcu Beza, Béatrice şi Hrandt Avakian şi alţii. Atenţia multora dintre acesşti colecţionari s-a îndreptat, în primul rând, spre artiştii români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă.
În colecţiile muzeului se regăsesc creaţii româneşti din ceramică, mobilier de epocă, obiecte decorative, straie şi aşa mai departe.