Pana in 1989, postul de radio care emitea de la München a reprezentat cea mai credibila sursa de informare pentru tarile din lagarul comunist.

Simbol al libertatii, Radio Europa Libera a insemnat pentru cetatenii din lagarul socialist una dintre putinele supape prin care au avut acces la democratie. Timp de 40 de ani, Europa Libera a fost drogul pe care mii de romanii si l-au administrat  zilnic, pe ascuns.  Decizia americanilor prevede sistarea completa a programului pentru Romania, practic desfiintarea sectiei, precum si reducerea emisiunilor pentru Ucraina, Ka-zahstan si tarile fostei Iugoslavii. Motivul are la baza suplimentarea programelor pentru Iran.

Campanii psihologice

Crearea unui post de radio destinat informarii cetatenilor din Europa Orientala a fost reactia de raspuns a Occidentului in urma instaurarii dictaturii comuniste in tarile din aceasta regiune.

Primul pas a fost infiintarea, pe 17 martie 1949, de catre guvernul american, a organizatiei Comitetul National pentru o Europa Libera, care avea ca insarcinare rezolvarea problemelor refugiatilor din Europa de Est. Noul comitet viza personalitati politice fugite din tarile ocupate de Uniunea Sovietica, iar scopul principal era organizarea unei campanii psihologice impotriva comunizarii tarilor din Europa Orientala.

Inca de la inceput, in cadrul Free Europe Committee, au mai fost create trei comitete: Comitetul pentru Activitate Intelectuala, Comitetul de Contacte Americane si Comitetul pentru Radio si Presa, iar cel din urma avea misiunea sa puna la dispozitia personalitatilor politice originare din Europa Centrala si de Est o posibilitate de a lua contact cu tarile din lagarul socialist.

Radio Europa Libera a inceput sa emita cand un transmitator pe unde scurte de 7,5  kW, poreclit Barbara si care fusese folosit de Oficiul Serviciilor Strategice (OSS - precursorul CIA) in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a fost instalat in Vestul Germaniei la Lampertheim, langa Frankfurt. Pe 4 iulie 1950 (Ziua Nationala a Statelor Unite), primele 30 de minute de stiri, informatii si analize politice au fost transmise Cehoslovaciei.

Pe 14 iulie, Ziua Nationala a Frantei, romanii auzeau prima emisiune adresata lor, urmata pe 4 august de emisiunile pentru Polonia si Ungaria. Prima difuzare pentru Bulgaria s-a realizat sapte zile mai tarziu, pe 11 august. De la inceput si pana in 1990 formula de deschidere a programelor a ramas neschimbata. Pe calea eterului se auzea zi de zi aceeasi formula in cinci limbi: „Aici este Radio Europa Libera”.

Inceputul sfarsitului

Produs al Razboiului Rece, Radio Europa Liberasi-a incetat practic scopul pentru care a fost creat odata cu rasturnarea regimurilor comuniste in 1989 si cu incheierea Razboiului Rece dintre cele doua mari puteri ale lumii, SUA si URSS. In 2003, Casa Alba si Consiliul de Difuzare al Guvernatorilor din SUA au decis sa inchida biroul de la Bucuresti. Un an mai tarziu programul pentru Romania a fost redus la doar o jumatate de ora pe zi.

Securitate

Nume de cod „Eterul”

Operatiunile informative ale DSS-ului asupra posturilor de radio occidentale „dusmanoase” regimului socialist de la Bucuresti au purtat numele de cod „Eterul”. Pana in 1981, „Eterul” a constituit o operatiune de nivel national, fara a avea un cadru organizatoric precis definit. Din 1981 s-a instituit, la Directia I a DSS, „dosarul de problema” nr. 1.764 „Eterul”. In cele 55 de volume ale dosarului, care astazi se gasesc la CNSAS, sunt cuprinse persoanele cu cetatenie romana care lucrau la posturile de radio straine, rudele lor, dar si cele care culegeau informatii pentru acele posturi.

DOCUMENTE. In dosarul „Eterul” au lucrat 694 de ofiteri de Securitate in Romania si alte cateva zeci de ofiteri ai CIE - peste granita.

Curaj

Personalitati

Printre jurnalistii care s-au perindat la microfoanele postului de radio s-au numarat Max Banus, Henry Baranga, Tomi Barbulescu, Serban Orescu, Mircea Iorgulescu, Doina Alexandru, N.C. Munteanu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Emil Hurezeanu sau Emil Georgescu. Cei mai multi dintre ei au fost victimele represiunii comuniste, fie fizic, fie prin presiunile exercitate de Securitate asupra rudelor aflate in tara.

Idol

O pierdere ireparabila

Cunoscutul comentator de jazz al anilor ‘60 si realizatorul celebrei emisiuni „Metronom”, Cornel Chiriac, a emigrat ilegal in Germania in 1969. Ajuns la München, s-a angajat ca redactor la Radio Europa

Libera (RFE), unde a continuat sa realizeze celebra sa emisiune. In fiecare duminica, animatorul emisiunii „Metronom”, ce dura nu mai putin de patru ore, strangea milioane de ascultatori din spatele „Cortinei de Fier”. Disparitia lui, pe 5 martie 1975, asasinat in conditii neelucidate, a fost o pierdere ireparabila pentru Departamentul Roman, dar si pentru Europa Libera ca statie de radio. Tinerii din Romania, dar si cei din toate tarile comuniste pierdusera un idol. Pe numele lui soseau scrisori nu numai din Romania, ci din intreg „lagarul comunist”.

Conducere

Directorii Sectiei romane inainte de ‘90

> Mihail Farcasanu 1950-1953;

>  Camil Ring 1953-1954 (fost agent provocator al Anei Pauker);

>  Alexandru Gregorian 1954-1955;

>  Noel Bernard 1955-1958 ;

>  Ghita Ionescu 1958-1963;

>  Preda Bunescu 1963-1965;

>  Noel Bernard 1965-1981 (a murit de cancer pulmonar);

>  Mihail Cismarescu 1981-1983 (cunoscut sub numele de Radu Gorun, a murit subit in februarie 1983);

>  Vlad Georgescu 1983-1988 (a murit din cauza unei tumori la creier);

>  Nicolae Stroescu-Stinisoara 1988-1989;

>  Nestor Rates 1989.