O dezbatere publică a avut loc, zilele trecute, la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu privire la o posibilă introducere în serviciile sociale din România a camerelor de injectare pentru consumatorii de droguri.
Sociologul olandez Daan van der Gouwe, invitat să povestească cum funcţionează aceste camere de injectare în ţara lui, a explicat care sunt avantajele implementării unui astfel de serviciu social. La dezbatere au participat şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), dar şi membri ale mai multor ONG-uri care luptă pentru drepturile grupurilor vulnerabile, printre care Carusel şi ARAS. "Fenomenul substanţelor noi, cu efecte psihoactive, este din ce în ce mai răspândit la noi. Consumul de etnobotanice a luat avânt în România în 2009 şi insituţiile statului n-au putut reacţiona la timp. Una dintre cele mai răspândite căi de administrare este cea injectabilă, de aceea, ca să prevenim nişte riscuri, vrem să arătăm de ce aceste camere sunt foarte utile", a precizat Diana Şerban, psiholog în cadrul ANA. Prima cameră de injectare a fost deschisă în Elveţia, în 1986. La începuturile anilor 90, şi Germania şi Olanda au adoptat sistemul, iar în Spania astfel de locuri pentru consumatorii de droguri au fost inaugurate în 2000. În Europa, sunt 72 de astfel de camere, în 39 de oraşe din cele patru ţări. Cum funcţionează În camerele de injectare, consumul de droguri este supravegheat de către angajaţii de specialitate care, pe lângă sfaturile pe care le dau privind riscurile de transmitere a unor boli, asigură asistenţă medicală de urgenţă în cazuri de supradoză sau de reacţii adverse. De regulă, cei care vin în camerele de injectare sunt consumatori de cocaină sau heroină şi au peste 18 ani. Consumatorii ocazionali sau cei care se injectează pentru prima dată nu sunt acceptaţi. "Este interzisă vânzarea drogurilor în aceste locuri. În interiorul lor nu există reclame, iar angajaţilor le este interzis să-i ajute pe consumatori să se injecteze", a spus sociologul Daan van der Gouwe, care a precizat că, la intrare, consumatorii trebuie să arate substanţele pe care urmează să le consume. În Olanda, aceste camere au fost denumite "camere de consum", pentru că, în ultima perioadă, vin şi persoane care îşi administrează dozele, dar nu prin injectare. "Sunt mulţi consumatori care nu mai au nicio venă în care să-şi bage acul. Şi-atunci aleg alte metode de a se droga", a mai spus van der Gouwe. Reintegrarea socială, unul dintre obiective Daan van der Gouwe mai precizat că de când aceste "camere de consum" au fost deschise în Olanda, cazurile de supradoză au scăzut foarte mult, la fel şi mortalitatea printre consumatorii înrăiţi. Mai mult, au fost dezvoltate programe de reinserţie socială a celor care frecventau aceste locuri, dar şi programe privind îmbunătăţirea stării lor de sănătate. Mulţi dintre ei şi-au găsit, prin aceste servicii sociale, locuri de muncă şi au acceptat un tratament de specialitate privind dependenţa de stupefiante.