O banală monedă de aur, descoperită în Transilvania, clarifică un mister al istoriei antice care a dat mult de furcă cercetătorilor. Ultimele descoperiri legate de această monedă demonstrează existența unui împărat roman despre care s-a crezut, până acum, că ar fi fost doar un personaj fictiv. O astfel de monedă, datând de 2000 de ani, este expusă și la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Până la analiza monedei descoperite în Transilvania se credea că împăratul antic Sposian, care ar fi domnit în secolul al III-lea, este doar un personaj fictiv. Din acest motiv, istoricii serioși l-au și eliminat din lucrările despre evoluția Imperiului Roman. Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat că a fost uimit de această descoperire.
Moneda care poartă numele lui Sponsian şi are gravat portretul său a fost găsită în urmă cu 300 de ani în Transilvania. Nimeni nu i-a dat atenție, considerând că este vorba despre un fals. A fost ținută într-un fișet de muzeu până de curând când oamenii de știință au făcut o serie de analize. Aceștia au descoperit urmele unor zgârieturi care indică faptul că a fost folosită la tranzacții, în urmă cu 2.000 de ani.
„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals şi care a fost dată la o parte de experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra
Moneda făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. Inițial s-a crezut că este autentică, însă la jumătatea secolului XIX, istoricii au decis că este un fals. Ei au avut în vedere designul designul rudimentar, care o plasa mult sub monedele romane cunoscute. În 1863, Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a stabilit că este un fals și a înscris acest lucru în catralogul monedelor romane. Mai mult, el a afirmat că monedele erau nu doar falsuri, ci și prost fabricate şi „concepute în mod ridicol”.
Sursa foto: The Hunterian, University of Glasgow
Cum s-a ajuns la moneda din Transilvania
În prezent, profesorul Paul Pearson a bănuit că lucrurile s-ar putea să nu stea chiar așa după ce a văzut o fotografie, în timpul documentării pentru o carte despre istoria din Imperiul Roman. În urma analizelor pe care le-a făcut, a putut distinge zgârieturi pe suprafaţa acesteia şi s-a gândit că puteau proveni de la punerea în circulație.
El a examinat moneda la un microscop puternic şi a confirmat că, după forma zgârieturilor, moneda a fost ținută, alături de altele, în „punguţele” pentru bani purtate în acele vremuri. În plus, o analiză chimică a indicat că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.
Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”.
Sursa foto. The Hunterian, University of Glasgow
Cine a fost împăratul Sponsian
După stabilirea adevărului în ce privește moneda descoperită în Transilvania, cercetătorii trebuie să clarifice și situația împăratului Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar al provinciei Dacia. Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, în plin război civil, Sponsian și-a asumat conducerea imperiului într-o perioadă de haos și război civil și s-a aflat în Dacia până la evacuarea provinciei, între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.
„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau înconjurate şi complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, crede cercetătorul.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. Fiind bătute în Dacia, departe de monetăriile oficiale, acestea erau mai rudimentare.
„Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil. Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absenţa unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care chiar era nevoie de comandă”, spune şi profesorul Pearson.
O monedă sponsiană se află la Sibiu
Muzeul Brukenthal din Sibiu deţine, de asemenea, o monedă sponsiană care făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.
Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toată lumea, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice. Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă.
„Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat el, citat de BBC.