Gaurile negre reprezinta un adavarat pericol pentru dezvoltarea si evolutia viatii in Univers. Radiatia emisa in perioada in care acestea “inghiteau” materia din apropiere distruge eventuala atmosfera si viata de pe planetele situate prea aproape. Ca rezultat, eventualele forme de viata dintr-o raza de circa 1000 ani lumina fata de gaura neagra din centrul galaxiei noastre, de exemplu, nu ar fi avut sanse de supravietuire.
Numarul gaurilor negre din Univers nu este cunoscut. Cu mase care variaza de la cateva ori masa Soarelui la miliarde de ori aceasta, aceste obiecte misterioase pot representa un advarat pericol pentru viata in Univers. Pe de o parte daca o planeta, impreuna cu sistemul solar din care face parte, s-ar afla la o distanta prea mica fata de gaura neagra ar fi inghitite de acest “monstru”, ajungand intr-o lume pe care nu o cunostem, intrucat la ora actuala nimeni nu stie ce se afla in interiorul unei gauri negre. Recenta descoperire a unor sisteme binare de gauri negre, prin observarea undelor gravitationale emise in urma ciocnirii acestora si a formarii unei unici gauri negre din contopirea celor doua, da sperante cercetatorilor de a reusi sa inteleaga mai bine ce se petrece in aceasta lume misterioasa.
Gaurile negre sunt insa periculoase chiar si atunci cand nu sunt atat de apropiate incat sa ne inghita. Radiatia emisa de obiectele capturate de catre gaurile negre poate reprezenta, la randul ei, un mare pericol pentru viata in Univers.
Intr-un articol publicat recent in revista Scientific Reports de catre doi cercetatori italieni de la universitatea Tor Vergata din Roma, Amedeo Balbi si Francesco Tombesi, au demonstrat cum ca gaura neagra din centrul galaxiei noastre, Sagittarius A*, care are o masa de circa 4 milioane de ori mai mare ca cea a Soarelui, ar fi putut distruge viata pe planete situate intr-o raza de 1000 ani lumina. Acum circa 8-9 miliarde de ani, cand Sagittarius A* s-a format “inghitind” materia din apropiere, obiectele care cadeau in aceasta gaura neagra emiteau radiatii, raze X si ultraviolete, generand practic un vant intens de radiatie electromagnetica. In acea perioasa sistemul Solar nu se formasera inca; este insa posibil ca multe sisteme solare sa fi fost intens afectate de catre aceasta radiatie nimicitoare.
Perioada de activitate intensa a durat circa 50 de milioane de ani, dupa care Sagittarius A* s-a “linistit”, intrucat a inghitit practic toata materia care se afla in raza ei de actiune.
Vantul de radiatie ar fi avut ca efect distrugerea eventualei atmosfere precum si a formelor de viata, de la cele unicelulare la cele mai evoluate, pe planetele apropiate. Acestea ar fi fost practic sterilizate.
Sistemul nostru Solar se situeaza la o distanta de 27000 ani lumina fata de centrul galaxiei si, deci, de gaura neagra Sagittarius A*. Un sistem solar asemanator cu al nostru care s-ar fi format acum 8-9 miliarde de ani spre centrul galaxiei nu ar fi avut nici o sansa sa fie populat cu vietuitoare. De aici si concluzia ca viata ar trebui cautata intr-o regiune mai indepartata de centrul galaxiilor, tanand cont ca mare parte, daca nu toate galaxiile, au in centru o enorma gaura neagra. Totusi, daca un sistem solar este prea departe de centru, nu exista o cantitate suficienta de elemente mai grele, precum cele metalice, care sunt extrem de importante pentru anumite procese biologice, precum si pentru formarea rocilor. In zone “de mijloc”, precum cea in care ne gasim noi, suntem destul de departe de vantul de radiatii generate de gaura neagra, insa destul de aproape astfel incat sa existe elementele atomice necesare vietii, cel putin a formelor de viata asa cum le cunoastem noi.
In studiul efectuat de catre cei doi cercetatori acestia au ajuns la concluzia ca o zona sigura pentru viata ar incepe de la 10.000 ani lumina distanta fata de centru. Pentru noi Sagittarius A* nu reprezinta nici un pericol, insa pentru planetele apropiate de aceasta enorma gaura neagra activitatea acesteia ar fi putut fi fatala.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro