Suntem mai aproape ca niciodată de un viitor distopic în care corporațiile ne pot citi gândurile fără permisiunea noastră - iar un important teoretician juridic consideră că ar trebui să împiedicăm această eventualitate înainte de a deveni realitate.
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Nita Farahany, profesor de drept la Duke Law și critic al „neurotehnologiei” brain-hacking, a declarat că, deși tehnologia de interfață creier-computer „nu poate citi literalmente gândurile noastre complexe” deocamdată, aceasta este destul de aproape de o asemenea instanță.
„Există cel puțin unele părți ale activității noastre cerebrale care pot fi decodate”, a declarat Farahany pentru ziarul britanic. „Au existat mari îmbunătățiri în ceea ce privește electrozii și în algoritmii de antrenament pentru a găsi asocieri folosind seturi mari de date și inteligență artificială.”
„Se pot face mai multe decât cred oamenii”, a adăugat ea.
Vorbind despre conceptul futurist de „libertate de gândire”, expertul în drept a subliniat că ar trebui să începem să ne gândim la drepturile noastre înainte ca tehnologiile de brain-hacking, precum Neuralink a lui Elon Musk, să aibă șansa de a deveni convenționale.
„Aplicațiile care supraveghează creierul la locul de muncă și utilizarea tehnologiei de către guvernele autoritare, inclusiv ca instrument de interogare, mi se par deosebit de provocatoare și înfricoșătoare”, a declarat Farahany pentru The Guardian. „Vedem că tehnologia începe să fie folosită în unele moduri care seamănă mai mult cu supravegherea neuronală involuntară”.
Pentru a evita cel mai orwellian dintre rezultate, profesorul propune crearea unui nou drept civil, sau „libertate cognitivă”, care ar trebui să fie însoțit de actualizări ale altor libertăți integrale precum „viața privată, libertatea de gândire și autodeterminarea”.
Având în vedere atât faptul că supravegherea digitală a lucrătorilor devine deja o practică de afaceri tot mai frecventă, cât și faptul că tehnologia actuală de monitorizare a creierului poate deja să detecteze „nivelul de oboseală, implicare, concentrare, plictiseală, frustrare și stres... cu o precizie ridicată”, conform unor cercetări recente, rezultatele mai distopice devin din ce în ce mai plauzibile.
Standardele de libertate cognitivă ar urma, a declarat Farahany pentru The Guardian, „să ne protejeze libertatea de gândire și de ruminație, intimitatea mentală și autodeterminarea asupra creierului și experiențelor noastre mentale”.
„Ar schimba regulile implicite, astfel încât să avem drepturi în jurul comercializării datelor noastre cerebrale”, a adăugat ea. „Le-ar oferi oamenilor controlul asupra propriilor experiențe mentale și i-ar proteja împotriva utilizării abuzive a activității lor cerebrale de către actori corporativi și guvernamentali, cântărite în raport cu interesele societății.”
Oricât de ciudat ar suna un astfel de viitor, este unul pe care trebuie să îl luăm serios în considerare - mai ales având în vedere interesul corporațiilor de a intra în capetele noastre, scrie futurism.com.