„Banii înseamnă libertate”, spunea Dostoievski. Dispariţia lor duce la controlul total al Sistemului asupra individului. Acest fenomen se petrece într-un ritm galopant peste tot în lume, dar Suedia este în avangardă.

În 1661, Suedia a fost prima ţară din lume care a emis bani de hârtie. Tot ea va deveni în curând una dintre primele ţări ale lumii fără bani. Până în 2025, jumătate dintre comercianţii din Suedia nu vor mai accepta plata numerar. Unul din cinci suedezi, într- o ţară de zece milioane de locuitori, nu mai folosesc bancomatele. Peste 4000 de persoane şi-au implantat microcipuri în mâini, cu care îşi plătesc cumpărăturile, biletele de călătorie sau îşi deschid birourile fără cheie, arată un documentar New York Times. Ca urmare, majoritatea restaurantelor, parcărilor, autobuzelor sau toaletelor publice au devenit inaccesibile cu bani gheaţă.

Transformarea ţării într-o societate fără cash ameninţă rolul Statului de garant al suveranităţii, în vreme ce băncile vor dobândi o putere din ce în ce mai mare. „Trebuie să luăm o pauză şi să reflectăm dacă este bine sau rău şi să nu ne mai mulţumim să stăm cu braţele încrucişate, fără să acţionăm”, declară Matts Dillen, şeful comisiei parlamentare care cercetează implicaţiile problemei. „Dacă dispar lichidităţile, aceasta va constitui o mare schimbare, cu implicaţii majore pentru economie şi societate.”

Numărul consumatorilor urbani din lumea întreagă, care plătesc folosind cardul sau aplicaţiile de internet, creşte într-un ritm ameţitor, arată ziarul american. În China şi în mai multe ţări asiatice, plata cu ajutorul smartphone-ului în rândul tinerilor a devenit o rutină. În Europa, una din cinci persoane spune că are rareori bani asupra sa. În Belgia, Danemarca şi Norvegia, utilizarea cardurilor de debit şi de credit a atins noi recorduri.

Însă Suedia - şi mai ales segmentul tânăr de populaţie – reprezintă avangarda, scrie NY Times. Bancnotele şi monedele reprezintă doar 1% din economie, în comparaţie cu 10% în Europa şi 8% în Statele Unite. Doar un consumator suedez din zece a efectuat o plată în numerar anul acesta, faţă de 40% în 2010.

Majoritatea comercianţilor din ţara scandinavă încă mai acceptă bancnote şi monede, însă numărul lor scade cu rapiditate.

Cifrele sunt surprinzătoare mai ales la segmentul de populaţie de 18-24 de ani: până la 95% dintre cumpărături se fac cu un card de debit sau cu o aplicaţie pe smartphone numită Swish, un sistem de plată instituit de cele mai mari bănci din Suedia.

„Data viitoare, veniţi cu cardul!”

​

La Gävle, la 160 de kilometri nord de Stockholm, managerii Ikea au decis luna trecută să nu mai folosească temporar numerarul, după ce au observat că mai puţin de 1% dintre cumpărători achitau cu cash.

Patric Burstein, de 38 de ani, unul dintre manageri, a declarat că experimentul a disponibilizat mai mulţi angajaţi pentru a lucra în sala de vânzări. De la începutul testului, în medie 1,2 clienţi din 1000 nu au fost în măsură să plătească decât cu numerar – mai ales la cafeterie, unde oamenii vor să dea bacşiş. Ikea le-a oferit acestor clienţi cadouri din partea casei.

„Am spus: Dacă doriţi un hot-dog de 50 de cenţi, sunteţi invitaţii noştri. Serviţi-vă. Însă data viitoare poate veniţi cu cardul”, declară Burstein, care adaugă că până acum experimentul arată că banii lichizi nu sunt esenţiali, putând deveni, dimpotrivă, costisitori. „Consacrăm multe resurse unui procent foarte mic de persoane care au cu adevărat nevoie de acest serviciu”, afirmă el.

Organizaţia Naţională a Pensionarilor Suedezi din oraş a organizat mai multe proteste faţă de experimentul Ikea, mulţi dintre cei de vârsta a treia având obiceiul să-şi ia gustarea aici.

„Avem circa un milion de persoane care nu sunt obişnuite să utilizeze un calculator, un iPad sau un iPhone pentru tranzacţii bancare”, declară Christina Tallberg, de 75 de ani, preşedinta naţională a organizaţiei. „Nu suntem împotriva dezvoltării digitale, dar credem că lucrurile merg puţin cam repede.”

Organizaţia pensionarilor a organizat strângeri de fonduri pentru a-i învăţa pe membrii săi cum să plătească electronic, însă, paradoxal, eforturile au fost zădărnicite de volumul mare de donaţii... cash. Atunci când colectele sunt făcute în mediul rural – şi persoanele în vârstă donează bani numerar – pensionarul însărcinat cu cheta trebuie să străbată mulţi kilometri pentru a găsi o bancă dispusă să preia banii, se plânge Tallberg. Or, mai mult de jumătate dintre filialele băncilor suedeze nu primesc numerar. „Este aproape imposibil, deoarece băncile refuză să ia banii”, spune ea.

Statul şi băncile se bat pentru preluarea controlului

Băncile au pus din plin umărul la revoluţia eliminării banilor gheaţă încurajând consumatorii şi comercianţii să utilizeze cardurile, ceea ce a generat venituri importante din comisioane pentru bănci.

Băncile suedeze susţin că sprijină eliminarea lichidităţilor mai ales din motive de securitate după o serie de furturi cu mână armată la mijlocul anilor 2000. În ultimii ani, băncile au dezafectat sute de bancomate. Atât de puţini bani gheaţă sunt folosiţi în prezent încât a devenit prea costisitor să asiguri evidenţa şi mentenanţa ATM-urilor, spune Leif Trogen, un oficial din partea Asociaţiei Bancherilor Suedezi.

Parlamentul doreşte ca doar băncile mari să poată manipula numerar dar Swedbank, SEB şi alte mari instituţii finaciare suedeze se opun, deoarece consideră că este o povară inutilă. „Cererea de numerar scade într-un ritm din ce în ce mai rapid”, declară Trogen. „În consecinţă, este fundamental greşit să legiferezi pentru a influenţa cererea de cash.”

Banca centrală a Suediei, Ricksbank, vrea să lanseze anul viitor o versiune pilot a unui nou tip de bani – coroana digitală sau e-krona – care să înlocuiască banii fizici sau măcar să liniştescă apele în dilema privind numerarul. O e-coroană ar avea toate funcţiile unei monede de stat, chiar şi în lumea digitală. Christine Lagarde, directoarea FMI, a declarat acum câteva zile că mai multe bănci centrale intenţionează „în mod serios” să lanseze monede digitale.