Războiul din Ucraina a dat peste cap economia. Pentru a ține sub control inflația dobânda de politică monetară a fost mărită de mai multe ori. Specialiștii spun că un euro ar putea depăși 5 lei, iar puterea de cumpărare a românilor este tot mai mică.
Principala metodă de a ține cât de cât sub control inflația este majorarea dobânzii de politică monetară. Băncile centrale din Europa de Est (CEE) au recurs deja la această soluție, printre ele numărându-se și BNR.
„Până în prezent BNR a favorizat o înăsprire graduală a politicii monetare. Având în vedere însă presiunile inflaţioniste foarte ridicate, ne aşteptăm ca BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară în acest an până la nivelul de 7% de la 4,75% în prezent”, spune Dumitru. Următoarea majorare din 5 august ar trebui să fie de 100 de puncte de bază, urmată de cea din octombrie 75 de puncte de bază şi ultima din acest an, cu 50 de puncte de bază. Dobânda de 7% va rămâne neschimbată şi în 2023 în opinia analistului. În contextul noilor perspective de dobândă „nivelul ROBOR-ului la 3 luni va creşte la 8 şi ceva la sută”, precizează Ionuţ Dumitru, economis șef la Raiffeisen Bank.
Leul se depreciază
Specialistul crede că euro va depăși pragul de 5 lei pentru că moneda națională are o tendință clară de depreciere. „Vedem un euro de 5,05 lei la finalul acestui an și de 5,07 lei la finalul anului viitor. Leul se află pe o tendință naturală de depreciere cu o intensitate de 2-3% pe an. Nivelul dolarului este estimat la 4,95 lei la finalul lui 2022 şi 4,41 lei la finalul lui 2023”, precizează Ionuţ Dumitru.
Scade puterea de cumpărare
Chiar dacă România a înregistrat o creștere economică, acest lucru nu se reflectă neapărat în nivelul salariilor și puterea de cumpărare.
„Dacă ne uităm la dinamica salariilor în termeni reali suntem în zona negativă, dar trebuie făcută distincția între sectorul public și cel privat. În sectorul privat dinamica salariilor a fost mai rapidă decât în sectorul public. Sectorul public a avut salariile înghețate după o perioadă lungă de timp în care salariile din zona publică au crescut foarte repede. Pe total economic, salariul real este în teritoriu negativ”, a precizat Ionuţ Dumitru.
În condiţiile unui deficit de cont curent de 9% din PIB la sfârşitul lunii aprilie şi al unui apetit în scădere al băncilor comerciale pentru achiziţia de titluri de stat, pe fondul supraexpunerii sistemului bancar pe acest instrument, finanţarea deficitului devine tot mai dificilă. De aceea, ajustarea fiscală este cu atât mai necesară“, explică Ionuţ Dumitru, potrivit romaniatv.net.