Actualul cabinet îi lasă moştenire viitorului executiv un buget cuminte. Domeniile care vor primi cele mai mari sume sunt asistenţa socială, educaţia şi transporturile.

Executivul îi lasă moştenire viitorului cabinet un buget cuminte, aşezat şi fără exagerări. Proiectul de buget pentru 2009, obţinut de EVZ şi programat să fie discutat în şedinţa de guvern de astăzi, prevede cheltuieli mai mari pentru asistenţă socială, pentru susţinerea creşterii pensiilor şi pentru investiţ ii în sectorul public. Acestea din urmă se ridică la 6% din PIB, adică la 34,9 miliarde de lei.

Propunerile Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) pentru bugetul de stat din 2009 au în vedere venituri de 224,5 miliarde de lei, reprezentând 38,8% din produsul intern brut (PIB), în creştere cu 2,3 puncte procentuale faţă de veniturile din acest an. Cheltuielile vor creşte cu două puncte procentuale, până la 236 de miliarde de lei (40,8% din PIB). Astfel, guvernul şi-a programat să nu depăşească un deficit bugetar de 2% din PIB, „în concordanţă cu atingerea obiectivului pe termen mediu asumat prin Programul de Convergenţă“, se arată în document. Guvernul estimează că inflaţia va fi, la sfârşitul anului viitor, de 4,5%. Puţini bani în plus pentru bugetari   Cheltuielile de personal prevăzute în bugetul de stat cresc uşor, cu doar 2,02%. Astfel, proiecţia bugetară elaborată de tehnicienii Ministerului Finanţelor nu a avut în vedere majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, care a fost votată de parlament şi a primit avizul Curţii Constituţionale. În cazul în care legea respectivă va ajunge să fie aplicată, construcţia bugetară va fi dată peste cap.   De altfel, ponderea cheltuielilor cu personalul în PIB va scădea anul viitor la 5,9% de la 6,3% anul acesta. Cadrul macroeconomic pentru anul viitor este construit pe baza prognozei de toamnă publicată recent de Comisia Naţională de Prognoză, care previzionează un PIB în creştere, în termeni reali, cu 6% faţă de 2008, de 578,5 miliarde de lei. Construcţiile, vârful de lance

Domeniul care va creşte cel mai mult anul viitor va fi, ca şi în acest an, cel al construcţiilor, fiind prognozată o creştere de 12,8% a valorii adăugate brute. Ponderea construcţiilor în PIB va ajunge la 11,6%. Valoarea adăugată în servicii va creşte cu 5,8%, în industrie cu 4,7%, iar în agricultură cu 3,5%, în condiţiile unui an fără probleme meteorologice.

Guvernul estimează că exporturile vor creşte cu 16,1% datorită dezvoltării relaţiilor comerciale cu statele din UE şi a promovării produselor şi serviciilor româneşti pe noi pieţe de desfacere. Din cauză că depindem de resursele energetice din afara ţării, importurile de bunuri vor creşte cu 12,2%.   Astfel, se va menţine tendinţa din acest an, când ritmul de creştere a exporturilor l-a depăşit pe cel al importurilor. Acest lucru va scădea ponderea deficitului comercial în PIB cu 1,4 puncte procentuale, până la 12,7%, adică 20,4 miliarde de euro.   Potrivit proiectului de buget pentru 2009, numărul de salariaţi din economia românească va continua să crească, la fel ca în anii precedenţi. Anul viitor, vom avea 145.000 de persoane, în creştere cu aproape 3% faţă de 2008. În aceste condiţii, rata şomajului este estimată la 3,9%, faţă de nivelul de 4% estimat pentru acest an. După ce ne-am obişnuit să vedem, în ultimii ani, avansuri semnificative ale salariului mediu, anul viitor, veniturile angajaţilor nu vor mai creşte atât de mult.

Salariul mediu net se va situa, în 2009, la 1.384 lei, în creştere de numai 10% faţă de anul acesta, potrivit cifrelor estimate de MEF. Pensia medie se va majora de la 567,8 lei la 709,3 lei.

Proiectul bugetului de anul viitor mai prevede că angajaţii la instituţiile publice centrale şi locale, cu excepţia celor care se autofinanţează, nu vor primi tichete de masă. Iar pensionarii nu vor beneficia pentru 2008 de compensarea în bani a tichetelor de călătorie cu trenul pe care nu le-au utilizat.   VIZIUNE

Cota unică şi impozitele, nemodificate în 2009 Documentele care însoţesc proiectul bugetului de stat creionează care va fi politica de impozitare în următorii ani. Astfel, guvernul Tăriceanu doreş te „menţinerea cotei unice şi perfecţionarea capacităţii de colectare“.

Autorităţile estimează că, anii viitori, rata de impozitare nu se va schimba, iar jucătorii din cercetare- dezvoltare vor beneficia în continuare de facilităţi fiscale.

Contribuţiile de asigurări sociale nu vor mai scădea în perioada 2009-2011, după ce în ultimii trei ani au scăzut cu 10 puncte procentuale.

Conform documentului elaborat de MEF, nivelul accizelor pentru produse precum cafeaua, bijuteriile din aur şi/sau din platină, articolele din cristal va continua să scadă treptat până la eliminarea acestora în anii 2010-2011.   Fiscul se angajează să simplifice procedurile şi să colecteze mai bine banii la buget. Potrivit estimărilor proiecţiei bugetare, veniturile vor avea o pondere de 36,8% din PIB în 2010, de 35,5% în 2011 şi de 34,5% în 2012.

„Pe termen mediu, cheltuielile bugetare vor fi direcţionate cu prioritate către finanţarea sectoarelor ce constituie baza creşterii economice durabile, şi anume: învăţământ, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură, protecţie socială şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea agriculturii“, se precizează în analizele ataşate proiectului de buget.

Accentul va cădea pe proiectele de investiţii. Conform sursei citate, cheltuielile vor ajunge la 38,4% din PIB în 2010, la 36,6% în 2011 şi la 35,3% în 2012. Datoria publică va creşte „controlat“ În ceea ce priveşte datoria publică, ea va „creşte controlat“ şi se va situa la niveluri cuprinse între 3,3 şi 5,1 miliarde de euro, între anii 2010-2012. În anul 2010 va fi răscumpărată emisiunea lansată în anul 2003, în valoare de 700 de milioane de euro.

Deficitul bugetar va fi finanţat în principal din surse interne, completate cu surse externe. Ca instrumente de datorie, vor fi utilizate emisiunile de certificate de trezorerie şi de titluri de stat de tip benchmark. Autorităţile au în vedere şi lansarea de noi emisiuni pe piaţa externă, dacă vor fi condiţii favorabile pe pieţele externe de capital.

CĂI FERATE ŞI AUTOSTRĂZI   Proiectele de drumuri, o piatră grea şi pentru viitorul ministru al transporturilor   Potrivit proiectului bugetului pentru anul viitor, sectorul transporturilor va câştiga de la bugetul de stat cu 40% mai mulţi bani decât suma programată pentru acest an. Documentul prevede proiecte de reabilitare a căilor ferate pe Coridorul IV paneuropean, pe traseul Curtici - Constanţa, precum şi pe Coridorul IX paneuropean, pe ruta Ungheni - Giurgiu. „În ceea ce priveşte transportul rutier, în următoarea perioadă se va proiecta şi construi în zona oraşelor medii şi mari exclusiv centuri şi artere cu acces controlat (autostrăzi şi drumuri expres). Reţeaua propusă spre construcţie conţine trei axe autostradale principale, precum şi un subprogram de drumuri expres şi autostrăzi de legătură“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget. În următorii doi ani vor fi inaugurate succesiv tronsoane din Autostrada Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa, conform oficialilor Ministerului Economiei şi Finanţelor. Pentru Autostrada Nădlac - Arad - Timişoara - Sibiu - Făgăraş, anul viitor va fi finalizată centura Sibiu şi vor demara lucră rile la tronsoanele Arad - Timi- şoara, Timişoara - Lugoj şi Deva - Orăştie, mai susţin aceştia. La mare parte din aceste proiecte, lucrările s-au desfăşurat într-un ritm de melc în ultimii trei ani, principala cauză fiind alocarea de fonduri, urmată de exproprierile îngreunate şi de interesul scăzut al constructorului. Reprezentanţii MEF mai văd finalizate în următorii ani lucrările la o nouă autostradă, şi anume Târgu-Mureş - Iaşi, care va creşte accesul în Moldova, regiunea cea mai izolată a ţării, şi drumurile expres Petea - Satu-Mare - Baia Mare şi Baia Mare - Zalău, care vor face legătura Maramureş ului istoric cu Ungaria. În centrul ţării va fi construită autostrada de la Cluj către Dej, pentru a facilita transportul producătorului de telefoane mobile Nokia, de la Jucu.