Un bețiv căzut în stradă are prioritate la Salvare față de un bolnav aflat acasă

O sirenă de Ambulanță sparge liniștea nopții. Oamenii sar din paturi și se îngrămădesc curioși pe la geamuri. „I-o fi rău lui vecinu?”, „O fi fost un accident de mașină?”, murmură curioși, pe ferestrele larg deschise. „Nu, vecine!”, liniștește unul mulțimea. „E un prăpădid rupt de beat pe stradă. S-a speriat o femeie de el, când l-a văzut horhăind sprijinit de o mașină și, săraca, a sunat la 112”, explică cetățeanul trecându-și mâna pe la frunte. E a „nu șt-câta oară când ne trezim în zgomotul sirenelor.

La ora 22 e bine, dar se întâmplă să ne dea trezirea și la 3 noaptea, la 4 dimineața. Cartierul ăsta, fi ind lângă Gara de Nord, e nenorocire. Bețivi căzuți pe fi ecare stradă. Părculețele din spatele blocurilor sunt locul unde dorm. Acolo, pe băncile unde a doua zi mamele își așează copiii!”, povestesc oamenii. Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) și SMURD e blocat, acum, pe timpul verii, în proporție de 50% de astfel de cazuri. Jurnaliștii EVZ au asistat marți seară la o astfel de situație și, pe lângă pierderea de resurse pentru un om afl at în stare de ebrietate, conform autorităților prezente la fața locului, „un copil care nu se simțea bine a trebuit să fi e transportat de părinții lui, cu taxiul, la spital”.

 

21.30, marți seară. Lumea iese buluc pe la porțile caselor din zona Centrului de Hematologie din strada Doctor Felix, alertați de sirene. La doi pași de Piața Victoriei, și tot atâția de Gara de Nord. Practic, o frontieră între luxul mașinilor cu preț de apartament și al sărăciei oamenilor străzii, cu miros de alcool și putregai.

Un bărbat de circa 50 de ani, corpolent, sprijinit de o mașină, i-a provocat o spaimă groaznică unei localnice, care a presupus că omului i-a stat inima. Ambulanța a ajuns în câteva minute de la apelul femeii, iar salvatorii au sărit într-o clipă pe bărbatul „inconștient”. Imediat, omul s-a trezit. Dormea. Aburii alcoolului se simțeau de la distanță. „De ce ați venit? Ce-am făcut? Am dat în cap la cineva?”, strigă intrigat și iritat bărbatul pentru care s-a mobilizat o Ambulanță complet echipată. Cu frumosul, cei doi ambulanțieri îl rugau să-i lase să-l ducă la cel mai apropiat spital, pentru ca așa e regulamentul. Omul nu și nu!

„În acest moment, un copil care se simte rău a fost dus la urgență de către părinții săi, cu taxiul!”, vociferează un salvator de pe echipajul SABIF. E exasperat de aceste cazuri, se vede pe fața lui. Bărbatul nu prezenta o urgență, „dar dacă noi plecăm și îl lăsăm aici suntem pasibili de pușcărie! Suntem obligați să-l ducem la spital. Am solicitat ajutorul polițiștilor de la Secția 4, dar ce credeți… Sunt blocați într-o acțiune de prindere a unui alt om al străzii, cu tulburări psihicie, care aleargă, în acest moment, în pielea goală și mânjit cu fecale pe străzi. Așa că stăm aici până vine poliția și ne ajută să-l transportăm la spital”, explică ambulanțierul.

Regulamentul spune și că în cabina Salvării trebuie, în aceste cazuri, să fie prezent și un agent de Poliție, pentru a preîntâmpina sau pentru a gestiona situațiile -nenumărate de altfel – în care acești amatori de licori bahice sau droguri devin agresivi cu personalul medical. Nu puține au fost cazurile în care salvatorii de vieți au fost transformați în sac de box, mușcați sau scuipați.

 Trei ore de negocieri

În timp ce omul străzii sprijinea mașina și spunea că nu vrea să fie consultat sau să meargă la spital, cetățenii au sărit în ajutorul echipajului medical.

Zeci de minute de muncă de lămurire în care omului i-au fost explicate riscurile la care se supune, cât și faptul că nu poate fi lăsat, pe jos, pe stradă. Ar fi avut opțiunea să se ridice și să plece acasă, dar nici asta nu a vrut, spunând că s-a certat cu cei cu care locuiește și că a fost dat afară.

„Nu avem unde să-l ducem, decât la spital. Centrele de sprijin pentru astfel de persoane sunt deschise doar pe timpul iernii. Vara nu există un refugiu pentru ei, astfel că sunt duși la spital”, explică unul dintre ambulanțieri curioșilor adunați ca la spectacol. Negocierea cu omul străzii durează deja de o oră și un pic. Omul e pus ba pe glume, ba pe replici obraznice. Mereu capitulează cu expresia „Dar ce-am făcut, domnule? Am dat cuiva în cap? Stau și eu aici, care e problema?”, refuzând total să înțeleagă faptul că gestul său de a trage un pui de somn pe trotuar consumă resursele unora care au cu adevărat nevoie de medici. Și, ca să fie o tragi-comedie totală, în scenă își face apariția un individ, vizibil tulburat de alcool și el. Începe să strige cuvinte indescifrabile către „pacientul” sprijinit de mașină, care s-a și ridicat ca să-și înfrunte dușmanul, pesemne că se cunoșteau îndeaproape. Cu pași clătinați, amândoi se îndreptau unul spre altul, cu pumnii ridicați. Urmau să se ia la omor, acolo în mijlocului unui ring delimitat de oameni care spuneau răspicat, la unison, „Doamne ferește!”. Ca printr-o minune, cei doi n-au ajuns la un contact fizic pentru că și-a făcut apariția echipajul de la Secția 4 de Poliție.

Agenții s-au băgat între ei, i-au apucat cu mâinile goale, deși cei de la Salvare le întindeau mănuși. Era parfum pe lângă cazul precedent, cel cu omul dezbrăcat și mânjit cu escremente.

Polițiștii au dus și ei muncă de lămurire, acum cu doi euforici, ca apoi, cu cetățenii adunați la spectacol pentru că, pe bună dreptate, e un spectacol de care s-au săturat și pe care îl văd aproape zi de zi.

„Pe băncile din parcuri, în căsuțele de joacă ale copiilor, dorm, se droghează, vomită! Eram în autobuz când un om al străzii și-a făcut nevoile! Chiar acolo în STB, cu noi în jurul lui. Am crezut că mor acolo de scârbă! Nu e vorba că nu-i înțelegem, că-s amărâți. Îi înțelegem pe cei amărâți. Dar băutura și drogurile, astea nu le mai înțelegem. Unii dintre ei sunt și agresivi”, pledează Marius, un cetățean cu locuința pe acea stradă. Poliția îl calmează, cere scuze tuturor pentru inconvenient, apoi vraja iritabilității îi atinge și pe ei. Printre dinți, agenții spun că aceste persoane sunt de competența Serviciului de Asistență Socială a primăriei de sector.

Într-adevăr, uitându-ne cum acești oameni ai străzii stau la fiecare intrare de supermarket ziua, la cerșit, apoi la fiecare intrare de bloc, seara, acest serviciu din subordinea primăriilor nu aduce valoare societății în acest sens.

Se ridică și fug

Solicitând mai multe informații de la SABIF, aflăm că un om căzut pe stradă, indiferent de motivul pentru care s-a produs acest fapt (deci chiar dacă acolo și-a făcut loc să doarmă sau e rupt de beat), reprezintă cel mai înalt grad de prioritate când e vorba de trimiterea unei autospeciale cu echipaj medical. Mai rău, atunci când ajung la un astfel de pacient, omul de multe ori se ridică și fuge, apoi salvarea este din nou solicitată, la distanță de o oră, pe o altă stradă, pentru aceeași persoană.

Surse din cadrul Ambulanței și SMURD spun că zilnic primesc zeci de sesizări pentru a se interveni în adunarea de pe străzi a unor indivizi care s-au culcat pe spațiul public și care nu prezintă alte simptome decât cele specifice consumului de alcool.

Bețivul, cu Poliția și presa după el

Ora 00.20. Poliția, ambulanțierii și locuitorii din zonă îl conving pe amărât să se urce în Salvare. Exasperat și el de toată morala care i s-a ținut, a decis să accepte, într-un final, să fie dus la o unitate de primiri urgențe. I s-a spus că acolo îl așteaptă un medic, care îi va face un set complet de analize, îl va consulta și îl va ține culcat pe un pat pâna va fi în stare să plece pe propriile picioare. La auzul acestui pomelnic de „beneficii”, un individ din mulțime începe să urle: „Păi, bă! Eu mi-am făcut analizele acum zece ani! Ăsta sigur și le face lunar, că nu e prima oară când îl adunați de pe stradă! Eu plătesc asigurări, stau pe la cozi sămi iau trimitere, dacă mă duc la spital mi se spune că toate paturile sunt ocupate! Și acum mai și împute Salvarea în care trebuie să urce niște oameni cu adevărat bolnavi!”, se revoltă omul, aprobat de toți cei prezenți. „Are dreptate, ce să mai zicem… Dar ăsta e regulamentul”, explică polițiștii și ambulanțierii.

L-au urcat pe bărbat în mașină, au pornit sistemul de semnalizare luminos și au plecat în huiduielile oamenilor care păreau că sunt la un pas să-l trezească pe individ din beție cu propriile palme. În urma Ambulanței și a dubei de Poliție s-au „lipit” și jurnaliștii EVZ. Martori ai întregului eveniment, finalul este apăsător:

Ora 00.40. Pacientul a fost dat în grija medicilor de gardă de la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni pentru evaluare psihiatrică și stabilirea unui diagnostic cert. E un client vechi și, obișnuit și plictisit de procedurile medicale impuse, s-a făcut comod pe targă și a luat de la capăt somnul. Alții ca el sunt în fiecare noapte în toate unitățile de primiri urgențe. Unii, ca să li se dea dulciuri, țipă. Nimeni nu poate face nimic concret pentru ei, atâta timp cât serviciile sociale există doar în birouri, pe la primării, nu și pe teren, pe străzile pe care le deservesc

Focare de TBC

Un bețiv căzut în stradă are prioritate la Salvare față de un bolnav afl at acasă Bețivul, cu Poliția și presa după el În urmă cu fix 10 ani, un studiu realizat în Capitală arăta că avem peste 5.000 de oameni ai străzii. Numărul acestora, deși noi studii nu au fost date publicității, a crescut considerabil, iar aceștia sunt un adevărat focar de tuberculoză, boală transmisibilă pe calea aerului. Acești oameni nu au posibilitatea de a-și schimba soarta, decât cu ajutorul ONG-urilor care le furnizează locuri de igienizare și produse în acest sens. Totodată, cauza pentru care acești amărâți ajung să doarmă pe străzi este, în majoritatea cazurilor, pe fondul consumului excesiv de alcool. În România, programele de dezalcoolizare sunt rare și, acolo unde sunt, se desfășoară în cadrul unor spitale de psihiatrie, într-un regim greu de suportat de către un dependent de alcool. Drept dovadă, eficiența acestor programe nu a fost una aplaudată.