România a făcut progrese neconvingătoare în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, a întregistrat întârzieiri în toate domeniile reformei sistemului judiciar şi propune un cod de procedură penală, care nu numai că va dăuna investigaţiilor din România, dar poate afecta şi anchetele din alte state UE şi lupta împotriva terorismului internaţional, se arată în raportul Comisiei Europene privind Justiţia din România.
Documentul intermediar, adoptat de colegiul comisarilor europeni şi publicat la Bruxelles, aduce critici evoluţiilor recente din sistemul de justiţiei şi subliniază că situaţia prezentă generează îngrijoare.
"Prezentul raport nu reprezintă o evaluare aprofundată a progreselor realizate în privinţa obiectivelor de referinţă. Situaţia din teren dă însă naştere la preocupări, a căror abordare este necesară înainte de efectuarea de către Comisie a unei evaluări complete în luna iunie", afirmă Comisarii europeni.
Documentul ce va fi elaborat la jumătatea acestui an va conţine recomandarea Comisiei cu privire la activarea sau a clauzei de salvgardare pe justiţie care poate însemna nerecunoaşterea hotărârilor justiţei din România.
Nu sunt "rezultate convingătoare" în lupta împotriva corupţiei
Raportul Comisiei Europene pe tema situaţiei justiţiei în România menţionează că "în domenii cheie, cum ar fi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare".
In acelasi timp, Comisia subliniaza ca cele sase luni scurse de la anteriorul raport reprezinta o perioada prea scurta ca Romania sa remedieze deficientele. Prin urmare raportul este "o actualizare factuala a progreselor, fara a efectua o evaluare a rezultatelor obtinute in cadrul fiecarui obiectiv de referinta".
"În primul an în calitate de stat membru UE, România a continuat să facă eforturi în vederea remedierii deficienţelor care, altfel, ar împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, politicilor şi programelor europene", precizează raportul CE.
"Actualizarea de natură tehnică din prezentul raport nu constituie o evaluare aprofundată a progreselor realizate în privinţa obiectivelor de referinţă", precizează documentul, care exprimă îngrijorarea Comisiei în legătură cu faptul că "situaţia din teren dă naştere la preocupări, a căror abordare este necesară înainte de efectuarea de către Comisie a unei evaluări complete în luna iunie".
Raportul arată şi faptul că "există întârzieri în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar, înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate şi în elaborarea unei strategii globale şi punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel local".
CE subliniază, de asemenea, că, "în special, România ar trebui să sporească eforturile de combatere a corupţiei la nivel înalt şi ar trebui să-şi întărească eforturile pentru a menţine stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă anticorupţie din România".
Comisia "recunoaşte eforturile importante realizate pentru elaborarea unui Plan de acţiune credibil care descrie măsurile, termenele limită şi instituţiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor".
"Cu toate acestea, Planul de acţiune necesită mai multă consecvenţă pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate", precizează raportul, care propune României remedierea acestor aspecte din Planului de acţiune.
CE împotriva modificărilor aduse Codului penal
Raportul CE avertizează că, în cazul în care vor fi adoptate, modificările la Codul de Procedură Penală "ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România în general" precum şi anchetele comune cu alte state membre UE. "Legea privind modificările Codului de procedură penală nu a fost încă promulgată de preşedinte, care a trimis-o spre reexaminare. Legea prevede modificări semnificative ale cadrului legislativ pentru anchetarea şi urmărirea în justiţie a proceselor penale", se arată în documentul citat.
Raportul menţionează de asemenea că legea prevede şi "limitarea urmăririi penale, în principiu, la şase luni, precum şi autorizarea percheziţionării, interceptării sau înregistrării comunicaţiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda inferioară pragului de nouă milioane de euro ar fi considerată infracţiune minoră, cu o sancţiune maximă de 5 ani de închisoare".
"Dacă vor fi promulgate, aceste modificări ar afecta substanţial negativ eficienţa anchetelor penale în România, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreună cu statele membre, lupta împotriva terorismului şi urmărirea în justiţie a criminalităţii transfrontaliere", menţionează raportul.
Andon: Raportul este "un rezumat al presei româneşti"
Vicepreşedintele PC Sergiu Andon a apreciat că raportul Comisiei Europene pe tema situaţiei din justiţie seamănă cu "un rezumat al presei româneşti din această perioadă".
Andon a delarat că România nu se putea aştepta ca raportul să fie un "premiu cu cununiţă", având în vedere că reforma în justiţie nu a început încă.
El a arătat, însă, că argumentaţia raportului este "preponderent politică şi unilaterală, în sensul că seamănă foarte mult cu un rezumat al presei din România din această perioadă".
"Dacă organismele europene vor să ne ajute, aş prefera documente cu mai multă valoare de expertiză profesională şi mai puţin colecţii de titluri din ziare. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să rămânem în aşteptarea ajutorului. Reforma în justiţie trebuie să o gândim şi să o începem noi cei de aici, din România", a mai spus Sergiu Andon, citat de Mediafax.
(13:40)