Comisia Europeană a pregătit un plan de stimulare a economiei care presupune reduceri de taxe şi investiţii în domenii-cheie.
Comisia Europeană (CE) pregăteşte un plan de recuperare economică în valoare totală de 200 de miliarde de euro, care va consta, în principal, în reduceri de taxe şi investiţii bine ţintite în industriile-cheie, scrie BBC News. „Este esenţial ca statele membre să acţioneze împreună într-o perioadă de criză excepţională“, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Cea mai mare parte a pachetului de măsuri va fi implementată în 2009, celelalte urmând să fie demarate în 2010. Din cei 200 de miliarde de euro, 170 de miliarde vor fi furnizate de statele membre, iar 30 de miliarde de euro - de CE, prin acţiuni proprii. Derogare de la reguli pe timpul crizei
Totuşi, într-o uniune de state independente, cum este UE, nu poate fi aplicat un model unitar pentru fiecare ţară în parte, din cauza diferenţelor de structură bugetară şi economică din aceste state, spun scepticii. „Măsurile pe care fiecare stat le ia nu trebuie să fie identice, ci coordonate“, vede soluţia la această problemă Barroso. „Este cea mai bună cale pentru a le reda cetăţenilor încrederea şi pentru a contracara o recesiune lungă şi adâncă“, a adăugat el.
CE a sugerat că reducerile de taxe se pot face la TVA, la produsele eficiente din punct de vedere energetic şi la costurile cu angajaţii, pe când investiţiile trebuie să fie făcute în construcţii şi în industria auto.
Iniţiativa CE este susţinută şi de Banca Centrală Europeană (BCE). Jean Claude Trichet, preşedintele instituţiei, a declarat că BCE va face tot ceea ce este necesar pentru a furniza lichidităţi pieţelor financiare pe termen scurt, relevă agenţia de ştiri Reuters.
Statele membre sunt zorite de CE să semneze planul. Totodată, Germania şi Franţa au făcut front comun pentru a determina Uniunea să relaxeze regulile fiscale, măsură ce le-ar permite statelor comunitare să cheltuiască mai mult pentru a-şi susţine economiile pe timpul crizei.
Iniţiativa se referă la regula care stipulează că deficitul public al unui stat comunitar nu trebuie să depăşească nivelul de 3% din produsul intern brut (PIB) al acestuia. „Măsura trebuie ţintită aşa încât după doi ani, când vom ieşi din perioada de criză, să putem să ne reîntoarcem la principiile administrării finanţelor publice, la controale şi la reducerea deficitelor“, a declarat ministrul francez de finanţe, Christine Lagarde. Banii, cheltuiţi conştiincios
Cancelarul german Angela Merkel a avertizat statele UE să nu intre „în cursa miliardelor“, dezvăluind planuri de stimulare a economiei uriaşe, aluzie la sutele de miliarde de dolari băgate până acum de Statele Unite în propriul sistem financiar şubrezit de criză. Totuşi, Merkel este conştientă că intervenţii sunt necesare, deoarece este convinsă că actuala criză financiară va duce şi la una economică puternică.
Franţa a anunţat că va injecta 19 miliarde de dolari în industriile sale cheie - construcţii şi auto, pentru a-şi „relansa“ economia. În acelaşi timp, Germania a comunicat că va cheltui 32 de miliarde de euro în următorii doi ani, în acelaşi scop.
Planuri similare au fost anunţate de Spania - 40 de miliarde de euro, Italia - 80 de miliarde de euro, sau Marea Britanie - 24 de miliarde de euro. Şi România a pregătit un plan de stimulare a economiei locale pe o perioadă de patru ani, în valoare totală de 10 miliarde de euro.
PLANURI SUA vor să „înece“ problemele financiare cu sute de miliarde de dolari
Banca centrală americană - Federal Reserve System (Fed) a anunţat marţi că va folosi 800 de miliarde de dolari pentru a cumpăra instrumentele financiare „toxice“, care au generat criza financiară, răspândită acum în toată lumea. Din această sumă, 200 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru susţinerea pieţei împrumuturilor de consum, iar 600 de miliarde vor fi utilizate pentru cumpărarea instrumentelor ipotecare ce stau la baza crizei. Încurajaţi de noua iniţiativă a autorităţilor şi de faptul că mai multe bănci aflate cu un picior în groapă au fost ajutate pentru a evita falimentul, asigurătorii se aşteaptă acum ca şi ei să primească fonduri. Mai mult, există un precedent, deoarece statul a ajutat deja compania de asigurări American Internaţional Group (AIG), atunci când a fost la un pas de colaps, cu circa 150 de miliarde de dolari. Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a declarat că nu este sigur dacă alţi asigurători vor mai fi ajutaţi cu bani publici.