Documentele interne arată că Frontex și CE sunt conștiente de încălcări ale drepturilor omului de-a lungul graniței bulgaro-turce, dar Uniunea Europeană le ignoră pe fondul unei alte priorități - extinderea spațiului Schengen.

Uniunea Europeană. În august 2022, la Oficiul pentru Drepturi Fundamentale (FRO) al Frontex - un organism intern care urmărește respectarea drepturilor omului la Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă - s-a primit un raport îngrijorător.

Documentul, scris de un angajat anonim al Frontex, detașat la granița bulgaro-turcă, face lumină asupra modului în care refugiații și migranții reținuți sunt tratați de polițiștii de frontieră bulgari. Polițistul de la Frontex a efectuat verificarea din proprie inițiativă, reiese din raport. Concluziile acestuia sunt foarte îngrijorătoare.

Angajatul anonim povestește despre bătăi, jafuri și hărțuire

„Susține că îi dezbracă și le iau tot ce au asupra lor”, scrie angajatul. „Sunt forțați să înoate înapoi în Turcia, chiar dacă nu au abilitățile și puterea de a face acest lucru”, continuă el. Migranții și refugiații, care provin în principal din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia, sunt numiți „talibani” și „există cazuri în care sunt atacați de câini ai poliției sau se trage asupra lor”, se mai arată în raport.

Și, deși astfel de practici sunt larg răspândite, nu există urme sau dovezi ale acestora, pentru că migranților nu li se iau amprente și datele lor nu sunt documentate, mai scrie autorul. Concluziile sale se bazează pe discuții cu zece dintre colegii săi bulgari, precizează el.

Angajații Frontex - subliniază autorul raportului - sunt ținuți în mod deliberat departe de „punctele fierbinți” în care au loc cel mai adesea respingeri violente. „Ei (Poliția de Frontieră din Bulgaria – nota autorului) au ordin să nu permită Frontex să vadă ceva, pentru că, în caz contrar, vor trebui să raporteze oficial”, se arată în raport.

Într-un răspuns scris, pe care-l deține Rețeaua Balcanică de Investigații Media (BIRN) și Deutsche Welle (DW), Direcția Generală a Poliției de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de la Sofia răspunde că nu a găsit nicio dovadă de „comportament lipsit de etică” din partea angajaților săi.

Și instituțiile europene au închis ochii la incidentele de la granița bulgară?

Zeci de documente interne ale Frontex și ale Comisiei Europene (CE), pe care BIRN le-a putut obține în conformitate cu regulile europene privind accesul la informații, arată că dovezile privind unele încălcări grave ale drepturilor omului de-a lungul granițelor bulgare au fost neglijate nu numai de autoritățile bulgare. Dimpotrivă, rapoartele și comunicările interne ale diferitelor agenții europene trezesc suspiciuni că angajați ai UE au ascuns și ei dovezi sub preș în procesul de negocieri în curs pentru admiterea Bulgariei în spațiul de liberă circulație Schengen.

Bulgaria și România au fost parțial admise în Schengen în decembrie 2023, după ce Austria și Țările de Jos le-au blocat aderarea ani de zile din cauza problemelor legate de migrația ilegală și corupție. Din 31 martie, cetățenii celor două țări vor călători liber cu avionul în Uniunea Europeană și în țările asociate Schengen.

„Este șocant că o agenție a UE continuă să fie incapabilă”

Pe fondul unor rapoarte continue despre respingeri violente ale solicitanților de azil din Grecia, această investigație a BIRN, realizată în parteneriat cu Le Monde, Salomon și Redacția bulgară a DW, ridică noi întrebări cu privire la capacitatea Frontex de a garanta respectarea drepturilor omului în cadrul operațiunilor la care participă. Acest lucru se întâmplă în pofida anunțurilor făcute de noul șef al agenției europene de frontieră - generalul olandez Hans Leijtens - de a „restabili încrederea” în Frontex, de când a preluat el funcția, în ianuarie 2023.

„Este șocant că o agenție a UE continuă să fie incapabilă să respecte legislația europeană după atâtea investigații instituționale, rapoarte, recomandări și avertismente”, a comentat Tineke Strick, europarlamentar din Țările de Jos, care face parte din grupul din PE ce monitorizează activitatea Frontex.

Potrivit acesteia, problemele sunt „sistematice”. „Acest lucru arată că, deși agenția are un nou director, problemele sunt departe de a fi rezolvate”, a declarat Strick pentru BIRN. Bulgaria are „un ordin” cu privire la ceea ce trebuie să se întâmple pentru a lupta pentru aderarea la Schengen, a comentat avocata Diana Radoslavova, director al Centrului pentru Asistență Juridică „Voce în Bulgaria”. „Aceasta este granița care ar trebui în mod real închisă”, a spus ea. „Pentru a îndeplini acest lucru, noi o facem cu toate forțele și cu încălcări serioase ale drepturilor omului”, adaugă avocata Radoslavova.

„Secret public”

Hans Leijtens l-a înlocuit pe Fabrice Leggeri, care a fost forțat să demisioneze din funcția de director al Frontex după ce Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a dezvăluit că serviciul de frontieră și-a încălcat propriile reguli privind respectarea drepturilor omului prin implicarea în respingeri violente (așa-numitele pushbacks) în Grecia și Malta, conducerea de la cel mai înalt nivel având cunoștință de toate acestea.

Noua conducere a agenției a venit cu promisiuni ferme de schimbare. Dar documentele primite în cadrul acestei investigații includ numeroase „rapoarte despre incidente grave” (SIRs) pe care Oficiul pentru Drepturile Fundamentale al Frontex le-a înregistrat până la jumătatea anului 2023. Acestea detaliază acuzațiile privind acțiunile brutale ale polițiștilor de frontieră bulgari, cei care lucrează în operațiuni Frontex. Printre acestea, există relatări despre bătăi cu bastoane, forțarea persoanelor reținute să se dezbrace și confiscarea tuturor bunurilor pe care le au asupra lor, despre abuz verbal și răni de la câinii polițiști. Ulterior, toți au fost trimiși înapoi în Turcia, arată rapoartele.

Un munte de dovezi

S-au strâns dovezi atât de convingătoare încât, într-o analiză a rapoartelor privind incidente grave din 2022 și 2023, Oficiul pentru Drepturile Fundamentale prezidat de Jonas Grimheden a scris că „așa-numitele respingeri violente, care implică adesea niveluri ridicate de violență sau alt tratament inuman și umilitor, sunt o practică des întâlnită a Poliției de Frontieră Bulgară”.

Frontex și-a sporit prezența la fața locului în Bulgaria, ca parte a operațiunii comune Terra, la începutul anului 2022. Spre sfârșitul lui 2022, ministrul interimar de Interne de atunci, Ivan Demerdjiev, a raportat că Bulgaria a reușit să prevină 165.000 de treceri ilegale pe teritoriul UE. Actualul ministru de Interne, Kalin Stoianov, s-a lăudat cu noi 165.000 de „tentative de intrare ilegală”, în perioada ianuarie - octombrie 2023.

Uniunea Europeană închide ochii

Potrivit Ilenei Savova, directorul programului pentru refugiați și migranți din cadrul Comitetului Helsinki din Bulgaria, lucrurile nu stau astfel. "Noi susținem, pe baza surselor noastre și a analizelor periodice, că aceste persoane au fost reținute pe teritoriul țării. Deci nu vorbim de intrare zadărnicită, ci de returnare, returnare informală", a explicat ea. „Știm cu toții care este termenul pentru asta: pushback”.

În 2022, Comitetul Helsinki din Bulgaria a colectat date despre 5.268 de returnări forțate a 87.647 de persoane în total, în cadrul unui memorandum de înțelegere trilaterală de monitorizare a frontierei cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Poliția de Frontieră. „Este un secret public că oamenii sunt respinși violent”, a declarat pentru BIRN un înalt oficial al guvernului bulgar, vorbind sub condiția anonimatului. “Sunt ordine pentru asta”.

Într-un răspuns scris la aceste acuzații, Ministerul bulgar de Interne precizează că de-a lungul anilor au fost constatate doar „cazuri izolate” de străini care au fost respinși, iar pentru fiecare dintre aceștia s-a făcut o verificare. Cu toate acestea, majoritatea afirmațiilor sunt „nefondate”, spune Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne de la Sofia. „Canalele îi învață pe migranți să dea semnale pentru a compromite sistemul de primire, lucru datorat dorinței lor de a-și continua călătoria către țările din Europa de Vest - destinația dorită de ei”, a mai comentat MAI.

Dispariția unui copil

În perioada premergătoare scandalului de respingere a migranților în Marea Mediterană și demisia lui Leijtens, îngrijorările directorului FRO, Jonas Grimheden, că agenția ar putea fi „implicată indirect” în încălcări de drepturi, se intensifică, arată un raport al său către conducerea Frontex.

O comunicare internă prin e-mail de care dispune BIRN arată cum, la începutul lui decembrie 2022, cu trei luni înainte ca Leijtens să preia conducerea agenției de frontieră a UE, Oficiul lui Grimheden a trimis un raport la sediul Frontex din Varșovia despre un băiat dispărut, reținut de doi ofițeri ai agenției în pădurile din jurul graniței bulgare cu Turcia. Polițiștii de frontieră europeni „predau” copilul colegilor bulgari, după care acesta dispare fără urmă, se arată în document. Oficiul pentru Drepturi Fundamentale avertizează că băiatul minor „s-ar putea să fi fost mutat ilegal și scos de pe teritoriul bulgar de către angajați bulgari”. Soarta copilului rămâne neclară până în prezent, a confirmat FRO în ianuarie.

Într-un răspuns către FRO din octombrie 2022, Ministerul de Interne menționează că nu există date despre un „migrant ilegal reținut” în zona amintită. Atunci, echipa lui Grimheden a trimis cazul către Aija Kalnaja, care acum este director interimar al Frontex. Într-un e-mail către colegii ei, Kalnaja, o fostă polițistă letonă, a răspuns: „Păcat că nu l-am văzut mai devreme, în Consiliu (al miniștrilor UE - nota autorului) l-am întâlnit pe ministru și aș fi putut să ridic problema. Ei bine, aceasta este situația". Ministrul Afacerilor Interne al Bulgariei era, la acea vreme, Ivan Demerdjiev.

Semnal de alarmă

La mijlocul lunii februarie 2023, încă în fruntea Frontex, Kalnaja a adresat îngrijorările acumulate șefului de atunci al Poliției de Frontieră, Rosița Dimitrova. Ea o „încurajează” pe Dimitrova să ofere angajaților Frontex acces la „verificări și supraveghere la frontieră în prima linie”. Șefa Frontex adaugă că există „îngrijorări serioase cu privire la acuzațiile de încălcări ale drepturilor fundamentale, cărora trebuie să li se răspundă în timp util”.

Fosta directoare a Poliției de Frontieră a respins însă acuzațiile, insistând că „respectarea drepturilor fundamentale de către persoane din terțe state este o prioritate de vârf” pentru direcția ei. Într-un răspuns scris la întrebările BIRN, Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Interne de la Sofia a afirmat că Poliția de Frontieră și noua sa conducere „nu tolerează cazurile de abuz și violență împotriva persoanelor care trec ilegal frontiera, iar fiecare semnal care conține suficiente informații pentru a fi verificat, este analizat și investigat în timp util”. În primele 10 luni ale anului 2023, cinci polițiști de frontieră au fost sancționați pentru încălcarea regulilor etice, potrivit informațiilor furnizate echipei de anchetă de la Ministerul Afacerilor Interne în temeiul Legii privind accesul la informații publice.

Unii experți se îndoiesc însă de dorința Ministerului Afacerilor Interne de a-și investiga propriii angajați. „Toate rapoartele se afundă și răspunsul este: asta nu s-a întâmplat niciodată”, a spus categoric Iliana Savova de la Comitetul Helsinki din Bulgaria. „Noi ne confruntăm cu acest fenomen de 20 de ani”.

Au lovit oamenii"

Un solicitant de azil de 16 ani din Siria, vorbind sub condiția anonimatului, a descris pentru BIRN propria sa experiență de detenție ilegală și respingere. La sfârșitul primăverii anului 2022, la mai bine de un deceniu de la începerea devastatorului război civil din Siria, tânărul, pe atunci în vârstă de 15 ani, a intrat ilegal în Bulgaria și s-a dus la un centru de primire pentru refugiați și migranți din Sofia, pentru a depune cerere de azil. În loc să fie înregistrat și informat cu privire la drepturile sale, băiatul a spus că a fost dus într-o clădire care seamănă cu o „închisoare”.

În aceeași noapte, a fost dus împreună cu alți zeci de străini cu mașini ale Poliției de Frontieră la granița cu Turcia - la peste 300 de kilometri de Sofia. „Ne-au pus să mergem până la un gard care avea camere”, a spus băiatul. "După ce am trecut prin gard, era un fel de canal... și a trebuit să ne târăm prin el. În timp ce noi ne târam, ei loveau oamenii. Fiecare". Povestea lui continuă astfel: „Aveam 20 de leva în mine și le-am spus: „Luați tot ce am, doar nu mă bateți”. Au luat totul și m-au lovit în spate, în cap”, mai spune tânărul.

La două zile după ce Leijtens a preluat funcția de director al Frontex de la Kalnaja, la începutul lunii martie 2023, Oficiul pentru Drepturile Fundamentale al Agenției de Frontieră i-a sugerat noului șef să trimită o scrisoare „în întregime sau parțială” directorului Poliției de Frontieră, Rosița Dimitrova.

Scrisoarea nu a mai ajuns

FRO decide să nu cruțe nimic. În scrisoarea sa, serviciul a pus accentul pe „acuzații în curs de returnare neregulamentară (așa-numitele pushback) însoțite de acuzații grave de maltratare și utilizare excesivă a forței de către Poliția Națională de Frontieră împotriva migranților”. Oficiul pentru Drepturile Fundamentale insistă ca ofițerii Frontex să fie „utilizați mai eficient” în zonele de frontieră în care sunt raportate acțiuni ilegale, precum și pentru o mai bună cooperare cu FRO și o anchetă independentă a acuzațiilor de încălcări ale drepturilor omului.

Dar scrisoarea nu a fost trimisă niciodată. Acest lucru reiese clar dintr-un răspuns la cererea BIRN de acces la informații publice și comunicarea cu Biroul de presă al Frontex. În schimb, documentele de care dispune BIRN și DW lasă impresia că datele alarmante despre maltratarea pe scară largă a migranților au fost ignorate în timpul negocierilor pentru intrarea Bulgariei în Schengen.

„Returări în continuare”

La începutul anului trecut, Bulgaria și România au devenit primele țări care au participat voluntar la proiecte - pilot ale UE pentru îmbunătățirea gestionării migrației. Schema-pilot include activități de consolidare a frontierelor și „proceduri accelerate de azil”, ce prevăd deportarea rapidă a celor care au primit un refuz.

Bulgaria a primit în total 69,5 milioane de euro fonduri suplimentare de la UE pentru implementarea proiectului, iar Frontex a desfășurat echipamente suplimentare de securitate și supraveghere de-a lungul granițelor țării.

„Toate activitățile din cadrul acestui proiect pilot”, subliniază Comisia Europeană (CE) într-o anexă la acordul din iunie 2023, „trebuie să fie realizate cu respectarea deplină a legislației UE și a drepturilor fundamentale, în special a principiului interzicerii returnării”.

Jonas Grimheden avertizează din nou

Dar chiar și atunci, atât Frontex, cât și Comisia erau la curect cu dosarul greu al Poliției de Frontieră bulgare cu privire la drepturile omului. Cu aproximativ două luni înainte de începerea proiectului-pilot, oficiali de rang înalt ai CE s-au întâlnit cu deja fosta șefă a Poliției de Frontieră, Dimitrova. Printre aceștia era și directorul pentru probleme de frontieră de atunci, Schengen și vize, comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson. Motivația era „discutarea îngrijorărilor FRO cu privire la acuzațiile de încălcare a drepturilor fundamentale”, potrivit unui raport de la o reuniune a consiliului de administrație al Frontex din ianuarie 2023. Discuția a avut loc pe coridoarele sedinței conducerii.

Spre finalul proiectului-pilot, deși există progrese în ceea ce privește participarea ofițerilor Frontex la patrulele de frontieră din prima linie în Bulgaria, Jonas Grimheden avertizează din nou cu privire la „acuzații continue” de respingere și folosire excesivă a forței de către poliția de frontieră bulgară. „Da, rămânem îngrijorați și continuăm să subliniem acest lucru în diferite moduri”, a confirmat Grimheden pentru BIRN în ianuarie. Întrebat dacă oficiul de care e responsabil a comunicat preocupările sale direct CE, el a menționat că FRO „își exprimă îngrijorările în mod frecvent” în fața consiliului de administrație al Frontex „unde este implicată Comisia Europeană” și că „în plus, există un schimb frecvent de informații”.

Întrebat dacă noul director al Frontex, Hans Leijtens, a prezentat autorităților bulgare vreuna dintre constatările îngrijorătoare ale FRO, Serviciul de presă al Agenției Europene de Frontieră a răspuns că „problema a fost transmisă directorului executiv” și este discutată la reuniunile conducerii Frontex cu reprezentanți ai statelor membre „atunci când este necesar”. Cu toate acestea, nu este clar dacă Leijtens și-a exprimat personal aceste îngrijorări în fața oficialilor bulgari.

De ce Comisia Europeană închide ochii?

În ciuda avertismentelor repetate ale lui Grimheden cu privire la încălcări ale drepturilor omului, CE și-a exprimat public satisfacția cu privire la modul în care s-a prezentat Bulgaria în cadrul proiectului pilot. „Rezultatele sunt excelente”, a declarat categoric comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în octombrie anul trecut. Ea a salutat eforturile autorităților bulgare și române de a preveni intrarea migranților „ilegali” pe teritoriul UE în sprijinul „deciziei absolut necesare” de admitere a Bulgariei în spațiul Schengen.

Cu câteva săptămâni mai devreme, președintele CE, Ursula von der Leyen, a lăudat România și Bulgaria pentru că și-au asumat „un rol de lider în a demonstra bune practici, atât în materie de azil, cât și de returnare”. „Așa că, în cele din urmă, să le acceptăm - fără nicio altă întârziere”, a spus ea.

Europarlamentarul olandez Tineke Strick a comentat că este clar că „unicul scop” al Comisiei este „prevenirea intrării ilegale în UE și ea este gata să facă acest lucru cu orice preț, sacrificând drepturi fundamentale și valori ale UE”. Strick descrie comportamentul CE după cum urmează: „Atâta timp cât Bulgaria cooperează (...) la paza granițelor și la implementarea proiectului-pilot, Comisia nu va avea nimic împotrivă să ascundă acuzațiile sub preș sau să privească în altă direcție”.

Întrebat dacă proiectul-pilot a fost realizat cu „respectarea deplină” a legislației UE, un purtător de cuvânt al CE a spus că și Comisia va colabora cu autoritățile bulgare pentru „întărirea în continuare a mecanismului național independent existent de monitorizare a respectării drepturilor fundamentale”.

*Acest material a fost scris cu sprijinul financiar al Fundației Heinrich-Böll - Salonic. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reprezintă punctele de vedere și opiniile Fundației.

sursa: RADOR /dnevnik.bg