Comisia Europeană elaborează măsuri de limitare a consumului de gaze naturale în industrie, care vor afecta în egală măsură statele membre, din dorința de a gestiona o posibilă întrerupere completă a furnizărilor din Rusia. Astfel, executivul european vrea să prezinte un plan de urgență în data de 18 mai, dar există nemulțumiri majore în ce privește membrii UE, în special statele din estul continentului.
Potrivit El País, pe 18 mai, Comisia Europeană va prezenta un plan de urgență pentru posibilitatea suspendării fluxurilor de către Gazprom, întrucât se apropie următoarele termene de plată a gazelor în ruble, conform decretului rus din 31 martie.
Statele din UE, afectate de deciziile Comisiei Europene
Ziarul spaniol, care citează surse comunitare, relatează că măsurile vor afecta toate statele membre, întrucât cele care dispun de o cantitate mai mare de gaze naturale vor trebui să sprijine țările cu o dependență mai mare de gazele rusești, inclusiv pentru a nu pune companiile din acele țări într-un dezavantaj competitiv, potrivit publicației KATHIMERINI.
Comisia va activa Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze (2017/1938) pentru a asigura o aprovizionare adecvată pentru consumatorii casnici și serviciile publice de bază. Țările care se confruntă cu goluri de alimentare vor putea invoca prevederile Regulamentului de solidaritate, obligând statele membre învecinate să le ajute. Declararea unei crize de aprovizionare la nivel regional sau paneuropean ține de competența Comisiei Europene.
Țările din Europa de Est nu sunt de acordul cu pachetul de sancțiuni al UE
Între timp, au continuat și consultările privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Vizita Ursulei von der Leyen la Budapesta cu două zile în urmă nu a fost suficientă pentru a înlătura obiecțiile maghiare față de forma actuală a pachetului. Ieri dimineață era așteptată o teleconferință între Comisie și șefii de guvern ai țărilor din Europa de Est, care nu sunt de acord cu pachetul de sancțiuni în forma actuală. Teleconferința a fost amânată pentru a face ajustările tehnice necesare, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer.
Perioada de adaptare pentru Ungaria a fost majorată de la unu la doi ani (până la sfârșitul anului 2024) în propunerea de compromis pusă pe masă. Însă Orban cere cinci ani, în timp ce presa maghiară era plină ieri de referiri la necesitatea acordării unor fonduri UE pentru finanțarea schimbării tehnologiei rafinăriilor din țară, astfel încât acestea să poată procesa țiței de calitate diferită față de cel rusesc. Prim-ministrul ungar a avut ieri o comunicare pe această temă și cu președintele francez Emmanuel Macron (Franța este țara care deține președinția Consiliului European în acest semestru).
Slovacia și Bulgaria vor să negocieze cu privire la sancțiuni
Atitudinea Budapestei nu este singura problemă spinoasă. Slovacia, căreia i s-a acordat de asemenea o prelungire până la sfârșitul anului 2024, cere încă un an, invocând necesitatea restructurarii tehnologiei principalei sale rafinării. După cum a declarat săptămâna trecută pentru Financial Times ministrul adjunct al Economiei din Slovacia, proiectul necesită patru ani și 250 de milioane de euro. Bratislava solicită și fonduri comunitare în acest scop. Bulgaria insistă și ea pentru o perioadă de grație de doi ani (deocamdată nu a primit nimic în acest sens).
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat că, dacă negocierile la nivelul Reprezentanților Permanenți (Coreper) nu conduc la un acord până la următorul Consiliu al Afacerilor Externe (16.5), negocierea va fi transferată la nivelul miniștrilor de externe. (RADOR)