Preşedintele României a declarat că în urma Consiliului de Primăvară de la Bruxelles s-a decis ca Uniunea Europeană să finanţeze atât proiectul Nabucco, cât şi proiectele de interconectare cu Bulgaria şi Ungaria, în ceea ce priveşte transportul de gaze.
Băsescu a mai precizat că în cadrul acestui Consiliu s-au pus la punct şi detaliile "interconectării între Ungaria şi Republica Cehă, prin care şi sistemul german de gaze să se conecteze cu cel român şi bulgar".
"S-au luat astfel măsurile necesare ca ceea ce s-a întâmplat în această iarna, când s-a constat lipsa unor conexiuni regionale şi la nivel european (nr. în criza gazului) să nu se mai repete, iar ţările care au resurse să ajute ţările din interiorul UE", a declarat Băsescu, în cadrul unei scurte conferinţe de presă organizată la Bruxelles, în cadrul căreia a prezentat o parte dintre concluziile reuniunii la nivelul liderilor europeni.
Semnal de alarmă pentru bănci
În ceea ce priveşte criza economică, una dintre temele principale discutate, Traian Băsescu a precizat că România a susţinut "extrem de ferm, ca băncile să fie curăţate de activele neperformante sau de creditele toxice, altfel, injecţia de bani publici în sistemele bancare nu se va dovedi a fi cea mai bună soluţie". La rândul său, premierul Emil Boc a menţionat că băncile-mamă "trebuie să îşi continue investiţiile şi finanţarea filialelor din ţările Uniunii Europene".
A fost oferit, în acest sens, exemplul situaţiei de la începutul anilor '90, când băncile din România şi-au revenit după ce s-a recurs la capitalizarea acestora, în două rânduri.
"Am reuşit să obţinem o precizare în cadrul documentului prin care să se facă referire la băncile-mamă. Noi am fi vrut o precizare mai puternică la faptul că băncile-mamă din ţările UE să nu aibă dreptul să repatrieze banii investiţi în pieţele altor state. Dar ceea ce s-a concluzionat este un compromis", a recunoscut Băsescu. Prin această măsură se va evita ca băncile subsidiare să aibă de suferit, un aspect important pentru România, întrucât pe "comportamentul viitor al băncilor se va baza eficacitatea împrumutului FMI".
Sprijin românesc pe timp de criză
Rolul României în rezolvarea crizei cu care se confruntă şi majoritatea statelor europene a fost subliniat de preşedintele Băsescu, care a afirmat că "România îşi va menţine angajamentul prin care va sprijini orice stat membru ce va avea nevoie de sprijin financiar în această perioadă dificilă".
În acelaşi timp, s-a decis "suplimentarea fondului de ajutor cu 25 de miliarde de euro şi mărirea capitalului de ajutor pentru FMI la 75 de miliarde de euro", măsură prin care UE va putea oferi sprijin financiar statelor membre.
Spre finalul conferinţei, premierul Boc a adus în discuţie şi Parteneriatul Estic, încheiat cu o serie de state din Estul Europei, care nu sunt membre UE, printre care şi Moldova. Scopul acestui program va fi de a accelera reformele şi integrarea economică aprofundată a acestora.
Realizarea acestor proiecte va fi posibilă printr-un buget de cinci miliarde de euro. Banii provin din bugetele altor proiecte mai vechi, rămaşi necheltuiţi, şi care ar fi urmat să fie restitutiţi ţărilor membre. În loc de această procedură s-a ales finanţarea proiectelor organizate în cadrul Consiliului European de la Bruxelles, desfăşurat în perioada 19-20 martie.
CITIŢI ŞI: România antamează împrumuturi de criză