Miniștrii de Finanțe din zona euro au căzut de acord asupra unui set de măsuri pentru a reduce costurile datoriei Greciei, dar au amânat o discuție despre viitorul programului de împrumut.

La reuniunea Eurogrupului de la Bruxelles, ei au susținut un plan de măsuri pe termen scurt, prezentat de Mecanismul European de Stabilitate, fondul de urgență al zonei euro.

Măsurile, care pot fi implementate acum, includ permisiunea acordată Greciei de a amâna restituirea datoriilor - de la 28 la 32,5 ani - și limitarea variației ratelor dobânzii la aceste împrumuturi.

Șeful ESM, Klaus Regling, a declarat într-o conferință de presă, că deși Grecia va trebui să plătească inițial rate ale dobânzii mai mari, „aceste măsuri vor îmbunătăți sustenabilitatea datoriei externe”.

El a adăugat că până în 2060, pachetul de măsuri va reduce cu 20% datoria raportată la PIB și cu 5% datoriile de „finanțare încrucișată”, cum ar fi rambursările și plata ratelor donbânzilor.

Surse elene au declarat pentru agenția ANA-MPA că măsurile vor permite scăderea datoriei cu 45 miliarde de euro. „Beneficiile sunt clare, iar costurile sunt limitate”, a spus Regling.

„Acest acord este foarte bun și va ajuta economia greacă imediat”, a spus ministrul grec de Finanțe, Euclid Tsakalotos, la finalul reuniunii, insistând că Grecia se va întoarce la creștere economică.

„Mai sunt multe lucruri de făcut”, a spus președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, adăugând că instituțiile sunt pregătite să se întoarcă la Atena, pentru a colabora cu autoritățile locale.

Comisarul european pentru Finanțțe, Pierre Moscovici, a precizat că el speră să se ajungă la un acord la nivel personal până la finalul anului. În acest caz, Eurogrupul l-ar putea aproba la începutul lunii ianuarie.

Discuțiile s-au blocat în special pe reforma pieței muncii, dar Dijsselbloem a spus că acest subiect nu este de competența grupului să-l discute.

O altă dificultate este traiectoria fiscală a țării - zona euro și FMI au păreri diferite asupra perioadei în care Grecia trebuie să ajungă la un surplus bugetar de 3,5% din PIB, după 2018. Măsurile pe termen scurt, agreate acum două zile, sunt doar un prim pas pentru Grecia, dar acordul UE-FMI este încă sub semnul întrebării.

„Fiecare pas e o luptă”, a spus și ministrul francez de Finanțe, Michel Sapin.