Ucrainenii au crezut că Viktor Orbán pregătește invazia în Transcarpatia. Sunt concluziile sociologilor ucraineni care au analizat situația.
Cum se văd din Ucraina relațiile ungaro-ucrainene, de ce insistă ei atât de mult pe Legea educației mult criticată, și într-adevăr le este frică de desprinderea Transcarpatiei? La cel de-al 32-lea Forum Economic Carpatic reporterul ziarului ungar „Magyar Nemzet” l-a întrebat pe Dmitro Tujanski, director al Institutului de Strategie Central Europeană, specialist ucrainean care este interesat şi de situaţia din Ungaria.
Vizita făcută la Kiev de Katalin Novák ascunde o capcană
Reporter: Să începem cu evoluţii pozitive: Katalin Novák a efectuat recent o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit şi cu Volodimir Zelenski. Ar putea însemna această vizită o speranță pentru îmbunătăţirea relaţiilor?
Dmitro Tujanski: Da, cu siguranţă. Până la urmă, părţile s-au întâlnit la cel mai înalt nivel, la nivel de șef de stat. Relațiile ungaro-urcainene sunt acum la un nivel atât de scăzut încât orice vizită poate fi utilă.
Însă, vizita ascunde și o capcană: așteptările. Acum, dintr-o dată, toată lumea se așteaptă la un progres. Numai că pentru a ajunge aici mai avem mult de lucru.
Situația maghiarilor din Transcarpatia
Reporter: Cu toate că poziţia ungară este destul de clară, şi anume: trebuie reglementată situaţia maghiarilor din Transcarpatia.
Dmitro Tujanski: Şi eu cred că nu există probleme strategice în relații. Nici măcar situația minorităților naționale nu este așa. De fapt nici Legea educației din 2017 nu este aşa - eu însumi am participat la mai multe cursuri în şcolile din Transcarpatia și am vorbit şi cu elevii.
Nu spun că legea este perfectă sau că nu trebuie schimbat nimic. Mai degrabă văd că relația este adesea otrăvită de anumite momente locale. Cum ar fi, de exemplu, cazul recent apărut în jurul directorului școlii din Mukacevo, unde, potrivit tuturor semnalelor, este vorba despre o dispută politică pe bază etnică între profesori și conducere.
Un astfel de caz neplăcut, mai ales după vizita prezidențială, poate supăra cu ușurință ambele părți. Toată treaba a fost provocată de o forță politică locală, de un grup restrâns, care nu are nicio legătură cu poziția Kievului. Totodată aș putea aminti și de interviul acordat de Viktor Orbán lui Tucker Carlson.
În zadar a spus premierul ungar multe lucruri pozitive despre Ucraina, declarația sa că nu vede locul Ucrainei în NATO a fost apreciată de mulți ca un atac. Acestea pot părea lucruri mărunte, jocuri politice, dar de fapt creează o barieră în calea îmbunătățirii relațiilor.
„Dacă Ungaria și-ar schimba doar puțin retorica, ar avea efecte magice”
Reporter: Explicați-ne de ce nu se poate face, pur și simplu, o excepție pentru maghiari?!
Dmitro Tujanski: A spune așa, pare ușor, dar de făcut nu este uşor deloc. Cred că Ucraina, care încearcă să adere la Uniunea Europeană și NATO, ar putea, ca un fel de gest, să asigure minorităţilor naţionale ale tuturor statelor membre UE și NATO drepturi similare cu cele asigurate pentru și așa-numitele minorități autohtone.
Aceasta ar rezolva, fără îndoială, toate problemele. Însă, trebuie să se înţeleagă - și doar câțiva oameni din Uniunea Europeană văd acest lucru - că problema minorităților din Ucraina a fost complet otrăvită de chestiunea rusă. Modul nostru de gândire a fost profund rănit, problema a fost politizată.
Cred că dacă Ungaria și-ar schimba doar puțin retorica, ar avea efecte magice! Viktor Orbán se așteaptă adesea la fel de la ceilalți: să fie tratat în mod egal.
Temerile ucrainenilor: „România râvneşte la Bucovina, Polonia la Vestul Ucrainei și Ungaria la Transcarpatia”
Reporter: Persistă teama că maghiarii din Transcarpatia s-ar separa de Ucraina?
Dmitro Tujanski: Din păcate, da. Împreună cu organizațiile partenere am analizat și din punct de vedere sociologic - deși sondajele sociologice sunt destul de complicate acum -, ce cred ucrainenii despre știrile false rusești, potrivit cărora occidentalii ar separa anumite bucăți din țară; că România râvneşte la Bucovina, Polonia la Vestul Ucrainei și Ungaria la Transcarpatia.
Am ajuns la concluzia că în cazul polonezilor și românilor propaganda nu funcţionează, în schimb, la unguri funcţionează. Peste 40% dintre ucraineni se tem că Ungaria ar urma exemplul Rusiei și ar anexa Transcarpatia.
Aceste teorii ale conspirației sunt foarte răspândite chiar și în comunitatea de experți, sunt foarte răspândite şi în cele mai înalte cercuri. De exemplu, când ungurii au trimis trupe la granița cu Ucraina în februarie 2022 - așa cum au făcut toate țările vecine - mulți au apreciat că Viktor Orbán se pregăteşte la o invazie.
„Problema nu este cu minoritățile”
Reporter: Știe un ucrainean de est că în Transcarpatia trăiesc maghiari?
Dmitro Tujanski: Nu, habar nu are. Şi de aici se poate observa că sondajul citat mai sus este în primul rând rezultatul dezinformării rusești, pe de altă parte, a neînțelegerilor ucrainene și în cele din urmă al speculațiilor politice.
Organizația noastră se ocupă tocmai de lupta împotriva acestora. Avem rezultate, de exemplu, am reuşit să schimbăm poziţia fostului ministru al educației, Lilia Grinevich, care avea informații, potrivit cărora rezultatele la examenul de limba ucraineană au fost cele mai slabe din Transcarpatia de câțiva ani la rând, iar cauza au fost maghiarii.
Am arătat că județul Ternopil a fost al doilea judeţ care a avut cele mai slabe rezultate, unde nu trăiesc minorități naţionale. De asemenea, i-am atras atenția asupra faptului că într-o școală din Ujhorod maghiarii au obţinut rezultate mai bune decât în alte comunități pur ucrainene, aşadar problema nu este cu minoritățile.
Avem nevoie de asemenea fapte dure, dar şi de momentul potrivit și de voință politică. Chiar dacă în Ucraina există şi voci care ar aștepta, nu vor să arate slăbiciune. Eu nu sunt de acord cu aceasta, cred că a venit momentul. Rețineți: Ucraina este în război din 2014, război pe care agresorii l-au explicat prin motive minoritare.
(Traducerea: Rozália Gănciulescu, RADOR)