Ministrul de Interne Cristian David s-a plâns astăzi de proasta comunicare dintre România şi Ucraina, subliniind că parte din dezastrul provocat de ape în nordul ţării putea fi evitat dacă România afla informaţii vitale de la autorităţile ucrainene. Însă, şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, Vladimir Kuliş, a declarat că a dispus "de unele informaţii" legate posibile inundaţii de-alungul Prutului şi le-a transmis şi Guvernului României "la timp".

"Este posibil ca lipsa de informaţii din parte autorităţilor ucrainene să fi condus la un timp foarte redus sau deloc de avertizare a populaţiei. Dar datorită dimensiunii, densităţii şi vitezei cu care evenimentele se succed cred că acum nu avem foarte multă vreme de analize", adminiţând că sunt multe cauze care au contribuit la consecinţe viiturilor.

În consecinţă, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a fost chemat pentru explicaţii la Ministerul de Externe. România a cerut astfel oficial Ucrainei să permită accesul unei echipe de hidrologi români care să evalueze debitele Siretului şi Prutului pe teritoriul ucrainean.

Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a convocat Consiliul de Apărare şi Securitate Naţională şi a cerut declararea stării de urgenţă în şase regiuni afectate de inundaţii. La rândul său, Guvernul ucrainean s-a întrunit în şedinţă de urgenţă pentru a discuta despre deblocarea ajutoarelor şi fondurilor necesare pentru lucrările de reconstrucţie în urma inundaţiile.

Inundaţiile, catalogate de un oficial guvernamental ucrainean drept cele mai grave din ultimii 100 de ani, au provocat moartea a 22 de persoane, au distrus case, culturi agricole şi drumuri şi au determinat evacuarea a 20.000 de persoane. În România, patru persoane şi-au pierdut viaţa în inundaţiile care au afectat nordul ţării.

Flutur cere fonduri UE Preşedintele Consiliului judeţean Suceava, Gheorghe Flutur s-a întâlnit în cursul acestei zile, la punctul de frontiera Siret, cu guvernatorul regiunii Cernăuţi, ucraineanul Vladimir Kulis, prilej cu care a propus un sistem comun de alertă. Totodată ei au discutat despre convocarea de urgenţă a euroregiunii Prutului de Sus şi solicitarea de fonduri Comisiei Europene pentru refacerea infrastructurii pe programul operaţional transfrontalier.

Şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, Vladimir Kuliş, a declarat, după întâlnirea cu Flutur, că a dispus "de unele informaţii" legate posibile inundaţii de-alungul Prutului şi le-a transmis şi Guvernului României "la timp".

"Am ştiut că vor fi inundaţii, dar nu o asemea urgie. Informaţiile au ajuns şi la Guvernul României care chiar ne-a mulţumit, în scris, pentru ele. Nimeni nu se aştepa ca urmările să fie atât de straşnice, că distrugerile vor fi atât de mari", a declarat Kulis.

Kuliş a precizat că în Ucraina au fost distruse în urma inundaţiilor poduri şi sute de kilometri de drumuri, iar peste 10.000 de case sunt sub ape. El a precizat că un baraj s-a rupt, dar numai un oraş avut de suferit.

El a precizat că asemenea inundaţii nu au mai avut loc în Ucraina de o sută de ani şi că în trei zile, au căzut ploi "cât pentru un an".

300 de lei pentru fiecare sinistrat Guvernul va acorda ajutoare de urgenţă oamenilor afectaţi de inundaţii şi se va implica în refacerea infrastructurii localităţilor distruse de ape, a anunţat ministrul de Interne Cristian David.

"Analizând informaţiile furnizate de autorităţi o primă decizie este aceea de a corda ajutoare de urgenţă pentru populaţia afectată de inundaţii din judeţele Iaşi, Suceava, Botoşani, Maramureş, Neamţ şi Bacău. Astfel, fiecare persoană din familiile afectate va beneficia de un ajutor în valoare de 300 de lei", a declarat David. Totodată, familiile în cazul cărora s-au înregistrat decese ca urmare a inundaţiilor vor primi un ajutor de 5.000 de lei. 

Pentru familiile şi persoanele singure ale căror locuinţe au fost afectate, ajutorul se suplimentează astfel: 800 de lei pentru persoanele şi familiile singure ale căror locuinţe au fost distruse în totalitate, 500 de lei pentru cele ale căror locuinţe sunt afectate în proporţie de 50 la sută şi 300 de lei pentru cele ale căror locuinţe au fost afectată în proporţie de până la 50 la sută. Aceste sume vor fi acorate în urma unor anchete sociale.

Cel de-al doilea ajutor "umanitar de urgenţă", ce va fi alocat constă, în suma 4,8 milioane de lei noi pentru populaţia din judeţele Botoşani, Iaşi, Suceava, Maramureş, Neamţ şi Bacău.

"Banii vor fi utilizaţi pentru achiziţionarea de alimente pentru persoanele afectate: mă refer la conserve de carne şi pateu, conserve de legume, pâine, apă minerală, paste făinoase, mălai, precum şi pentru achiziţionarea de saltele, pături, saci de dormit, pelerine de ploaie, bocanci, cizme de cauciuc, lenjerie. Prioritatea zero a acestor acţiuni este de a limita pagubele înregistrate şi de a preveni pierderea de vieţi omeneşti", a adăugat ministrul.

În plus, Executivul va acorda suma de 50 de milioane de lei din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea calamităţilor şi pentru lucrările de infrastructură şi locuinţe.

"Vreau să menţionez că vom verifica cu mare atenţie modul în care se vor distribui fondurile pe care le alocăm pentru ca acestea să ajungă la comunităţile locale afectate", a conchis Cristian David.

Executivul s-a reunit astăzi, în jurul orei 10:00, în şedinţă de urgenţă pe tema inundaţiilor din ţară. La această şedinţă a participat şi preşedintele Traian Băsescu, unde s-a hotărât ca cinci grupuri de lucru, conduse de secretari de stat, vor analiza pagubele produse de inundaţii şi costurile totale pentru reparaţiile aferenta.

După şedinţa de guvern, şeful statului a plecat din nou în teritoriu, mai precis la Tămăşeni judeţul Neamţ, pentru a vorbi cu persoanele ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţii.

CITIŢI ŞI:

Ne trebuie "mii de kilometri de diguri" Salvatorii civili, eroii din vecini

Preşedintele, la cârma crizei inundaţiilor

Politicienii au vizitat zonele sinistrate | VIDEO

Nordul ţării, înecat sub o Dunăre căzută din cer

ŞTIRE ACTUALIZATĂ LA ORA 16:50