Editura Evenimentul si Capital

De ce a decis Turcia să cumpere sisteme de apărare antirachetă de la ruși

Autor: | | 8 Comentarii | 1014 Vizualizari

Adjunctul ministrului afacerilor externe de la Ankara, Faruk Kaymakci, a vorbit la emisiunea „Pașaport diplomatic” difuzată la Digi24, de a decis Turcia, cu toate că e membru NATO, să cumpere sisteme de apărare antirachetă de la ruși. Turcia mai susține că prin includerea ei în UE, Europa va avea un acces mai substanțial la Orientul Mijlociu.

În prezent, negocierile de aderare a Turciei în Uniunea Europeană au fost suspendate deoarece Turcia are multe probleme cu respectarea libertăților fundamentale. „Aderarea Turciei nu va fi ușoara, procesul va fi cel mai plin de provocări şi mai supus îndoielilor dintre toate procesele de aderare de până acum. Dar când Turcia va avea statutul de membru, va fi cel mai plin de substanță, cel mai benefic dintre toate”, spune Faruk Kaymakci, adjunctul ministrului afacerilor externe de la Ankara, informează digi24.ro.

Interviul cu adjunctul ministrului afacerilor externe de la Ankara, Faruk Kaymakci, difuzat la Digi24:

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Dle ministru, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic” şi bine aţi venit în România. Sunteţi aici pentru întâlnirile între reprezentanţii pentru Afaceri Europene din toată Europa. Turcia nu este încă în Uniunea Europeană, dar este invitată la această întâlnire. Care este scopul vizitei dvs în România?

Faruk Kaymakci, adjunct al ministrului Afacerilor Externe:Mulţumesc pentru invitaţia la emisiunea dvs. Cum ştii, Turcia este o ţară care candidează la statutul de membru al UE. De fapt, Turcia este unul dintre candidaţii care a aşteptat cel mai mult să intre în UE.

Anumite state membre au abuzat de poziţia lor în UE ca să blocheze accesul Turciei. Dar Turcia este o ţară candidată, este dedicată obţinerii statutului ei de membru, pentru că noi credem că aderarea Turciei la UE este mai mult decât un câştig reciproc.

Va fi câştig-câştig-câştig. Pentru Turcia este importantă confirmarea apartenenţei la Europa şi că devine un nou membru al UE, aceasta este o situaţie de câştig pentru Turcia, din punct de vedere politic şi economic. Dar este un câştig şi pentru UE, pentru că UE va avea un membru puternic şi diferit, care va face Uniunea Europeană să fie cu adevărat un actor global, lucru care este şi unul dintre motto-urile preşedinţiei voastre (n.r. la Consiliul UE). Şi mai este un câştig, pentru a treia oară, nu doar pentru Turcia şi UE, ci şi pentru alte ţări şi regiuni, pentru că statutul de membru UE pentru Turcia va reprezenta ceva şi pentru Orientul Mijlociu, va însemna ceva şi pentru Europa de Est, ceea ce înseamnă asta astăzi.

Turcia, ţară cu populaţie predominant musulmană, care trăieşte într-un stat secular, să fie în UE ar face ca UE să ajungă înspre Est, dar va ajuta UE şi statele membre să-şi integreze mai bine populaţia musulmană. De aceea este important să continuăm procesul de aderare al Turciei. Iar aici, România are un rol-cheie, pentru că are preşedinţia UE şi este gazda diferitelor evenimente la care invită toate statele candidate şi statele potenţial candidate.

De ce durează de aproape 15 ani discuţiile de aderare la Uniunea Europeană în cazul Turciei? Pentru că orice ţară candidată are de îndeplinit mai multe condiţii, politice, economice şi juridice, astfel încât să demonstreze că respectă valorile democrației şi că vrea să le promoveze.

Cristina Cileacu: Aţi spus că anumite state membre au abuzat de dreptul lor de a interveni asupra aderării Turciei la UE. Puteţi fi mai precis?

Faruk Kaymakci: Da, bineînţeles. Dacă te uiţi la partea greco-cipriotă, ei au intrat în UE în 2004, fără să-şi fi rezolvat propria problemă. Apoi, după ce au intrat în UE au început să abuzeze de această poziţie împotriva ţărilor candidate.

De exemplu, astăzi, avem un caz asemănător, dacă vorbim despre Serbia şi Kosovo. Ştiu că aderarea Turciei nu va fi uşoară, ştim că acest proces de aderare va fi cel mai plin de provocări, cel mai supus îndoielilor dintre toate procesele de aderare, atât cele din trecut, cât şi cele din viitor.

Dar, când Turcia va avea statutul de membru, va fi cel mai plin de substanţă, cel mai benefic şi cel mai extins. De ce? Nu subestimez nicio altă ţară candidată sau orice altă ţară care a intrat în UE, de la început. Dar când vine vorba despre Turcia, nicio altă ţară nu poate aduce dimensiuni diferite pentru UE, în termeni de energie, în termeni de securitate, apărare, management al migraţiei, politică externă, geografie şi geostrategie.

Deci, toate acestea vin la pachet doar cu aderarea Turciei şi de aceea, aderarea Turciei este probabil cea mai dificilă, dar când se va întâmpla, va fi cea mai utilă şi cea mai plină de beneficii. Astăzi avem nevoie de lideri cu viziune. Dacă vrem să mergem pe calea populismului, dacă vrem calea uşoară, atunci este simplu să dăm vina unii pe alţii.

Când ne uităm la sondajele din Turcia, 80% dintre turci vor ca Turcia să fie membru al UE. Dacă punem aceeaşi întrebare tinerilor, ajungem la 90% în favoarea statutului de membru al Turciei. Dar când îi întrebăm: credeţi că Turcia poate deveni membru UE, procentajul scade la 55%. Când îi întrebăm: credeţi că UE va admite Turcia, scade la 35%. Acest lucru arată lipsa de ancorare din partea UE. Turcii vor să-şi vadă ţara în UE, dar nu au încredere în UE pentru că ...

Cristina Cileacu: Şi invers, dacă îmi permiteţi, pentru că Uniunea Europeană înseamnă libertate şi libertăţi, iar ţara dvs are încă probleme cu statul de drept, cu libertatea presei. De exemplu, aveţi această problemă recentă legată de acreditarea corespondenţilor străini care lucrează în Turcia şi cărora nu li se mai permite să lucreze acolo. Deci, cum puteţi vorbi despre aderarea la UE, dacă nu respectaţi cele patru libertăţi de bază ale UE?

Faruk Kaymakci: Ştii că Turcia trebuie să treacă peste o traumă. Pe 15 iulie 2016, am avut o tentativă de lovitură de stat împotriva democraţiei turce. Această traumă este încă aici. Dacă vorbim despre acreditări, fiecare ţară are standarde şi eu nu întreb de pildă de ce România acreditează anumiţi jurnalişti şi alţii nu. Dar în Turcia am văzut anumiţi jurnalişti, în trecut, care făceau propagandă pe faţă pentru anumite organizaţii teroriste.

Cristina Cileacu: Voi reformula întrebarea. Să spunem că da, aveţi dreptul să decideţi cine va lucra în ţara dvs, în jurnalism sau ca orice altceva. Total în regulă, sunt de acord cu acest lucru. Dar cum îi veţi convinge pe partenerii dvs europeni că acestea nu sunt nişte încălcări ale libertăţilor, ci doar decizii suverane ale ţării dvs?

Faruk Kaymakci: Acei jurnalişti care scriu pentru ziarele FETO (mișcarea clericului Fetullah Gulen, acuzat că a pus la cale lovitura de stat - n.r.) nu pot fi toleraţi de Turcia, pentru că nu ne permitem luxul de a-i lăsa pe o parte dintre jurnalişti să fie şi militanţi sau să facă propagandă pentru organizaţii teroriste. Pentru că nicio ţară nu înfruntă simultan trei organizaţii teroriste notorii. Turcia luptă împotriva Daesh, Turcia luptă împotriva PKK, PYD, YPG, de asemenea în Siria, şi tot Turcia luptă împotriva FETO. De aceea, sistemul nostru de acreditări în prezent necesită acest gen de acţiuni. Şi cred că niciun jurnalist care rămâne în zona meseriei sale nu va avea nicio problemă. Deci acesta este punctul în care suntem. Este trist că din păcate anumite ţări fac din asta o chestiune politică, fac un amalgam din libertatea presei şi libertatea de expresie.

Respectarea libertăţilor fundamentale de către Turcia este mereu subiectul criticilor venite din toată lumea, dar mai ales din Uniunea Europeană. Turcii se apără şi spun că ţara lor a trecut mereu prin situaţii speciale, care i-au determinat să ia măsuri diferite.

Lucian Bute, oficial retras din box! “Mr. K.O.” pune punct carierei. Mesaj ferm al canadienilor

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI