În prezent, negocierile de aderare a Turciei în Uniunea Europeană au fost suspendate deoarece Turcia  are multe probleme cu respectarea libertăților fundamentale. „Aderarea Turciei nu va fi ușoara, procesul va fi cel mai plin de provocări şi mai supus îndoielilor dintre toate procesele de aderare de până acum. Dar când Turcia va avea statutul de membru, va fi cel mai plin de substanță, cel mai benefic dintre toate”, spune Faruk Kaymakci, adjunctul ministrului afacerilor externe de la Ankara, informează digi24.ro. 

Interviul cu adjunctul ministrului afacerilor externe de la Ankara, Faruk Kaymakci, difuzat la Digi24:

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Dle ministru, bine aţi venit la „Paşaport diplomatic” şi bine aţi venit în România. Sunteţi aici pentru întâlnirile între reprezentanţii pentru Afaceri Europene din toată Europa. Turcia nu este încă în Uniunea Europeană, dar este invitată la această întâlnire. Care este scopul vizitei dvs în România?

Faruk Kaymakci, adjunct al ministrului Afacerilor Externe:Mulţumesc pentru invitaţia la emisiunea dvs. Cum ştii, Turcia este o ţară care candidează la statutul de membru al UE. De fapt, Turcia este unul dintre candidaţii care a aşteptat cel mai mult să intre în UE. 

Anumite state membre au abuzat de poziţia lor în UE ca să blocheze accesul Turciei. Dar Turcia este o ţară candidată, este dedicată obţinerii statutului ei de membru, pentru că noi credem că aderarea Turciei la UE este mai mult decât un câştig reciproc.

Va fi câştig-câştig-câştig. Pentru Turcia este importantă confirmarea apartenenţei la Europa şi că devine un nou membru al UE, aceasta este o situaţie de câştig pentru Turcia, din punct de vedere politic şi economic. Dar este un câştig şi pentru UE, pentru că UE va avea un membru puternic şi diferit, care va face Uniunea Europeană să fie cu adevărat un actor global, lucru care este şi unul dintre motto-urile preşedinţiei voastre (n.r. la Consiliul UE). Şi mai este un câştig, pentru a treia oară, nu doar pentru Turcia şi UE, ci şi pentru alte ţări şi regiuni, pentru că statutul de membru UE pentru Turcia va reprezenta ceva şi pentru Orientul Mijlociu, va însemna ceva şi pentru Europa de Est, ceea ce înseamnă asta astăzi.

Turcia, ţară cu populaţie predominant musulmană, care trăieşte într-un stat secular, să fie în UE ar face ca UE să ajungă înspre Est, dar va ajuta UE şi statele membre să-şi integreze mai bine populaţia musulmană. De aceea este important să continuăm procesul de aderare al Turciei. Iar aici, România are un rol-cheie, pentru că are preşedinţia UE şi este gazda diferitelor evenimente la care invită toate statele candidate şi statele potenţial candidate.

De ce durează de aproape 15 ani discuţiile de aderare la Uniunea Europeană în cazul Turciei? Pentru că orice ţară candidată are de îndeplinit mai multe condiţii, politice, economice şi juridice, astfel încât să demonstreze că respectă valorile democrației şi că vrea să le promoveze.

Cristina Cileacu: Aţi spus că anumite state membre au abuzat de dreptul lor de a interveni asupra aderării Turciei la UE. Puteţi fi mai precis?

Faruk Kaymakci: Da, bineînţeles. Dacă te uiţi la partea greco-cipriotă, ei au intrat în UE în 2004, fără să-şi fi rezolvat propria problemă. Apoi, după ce au intrat în UE au început să abuzeze de această poziţie împotriva ţărilor candidate.

De exemplu, astăzi, avem un caz asemănător, dacă vorbim despre Serbia şi Kosovo. Ştiu că aderarea Turciei nu va fi uşoară, ştim că acest proces de aderare va fi cel mai plin de provocări, cel mai supus îndoielilor dintre toate procesele de aderare, atât cele din trecut, cât şi cele din viitor.

Dar, când Turcia va avea statutul de membru, va fi cel mai plin de substanţă, cel mai benefic şi cel mai extins. De ce? Nu subestimez nicio altă ţară candidată sau orice altă ţară care a intrat în UE, de la început. Dar când vine vorba despre Turcia, nicio altă ţară nu poate aduce dimensiuni diferite pentru UE, în termeni de energie, în termeni de securitate, apărare, management al migraţiei, politică externă, geografie şi geostrategie.

Deci, toate acestea vin la pachet doar cu aderarea Turciei şi de aceea, aderarea Turciei este probabil cea mai dificilă, dar când se va întâmpla, va fi cea mai utilă şi cea mai plină de beneficii. Astăzi avem nevoie de lideri cu viziune. Dacă vrem să mergem pe calea populismului, dacă vrem calea uşoară, atunci este simplu să dăm vina unii pe alţii.

Când ne uităm la sondajele din Turcia, 80% dintre turci vor ca Turcia să fie membru al UE. Dacă punem aceeaşi întrebare tinerilor, ajungem la 90% în favoarea statutului de membru al Turciei. Dar când îi întrebăm: credeţi că Turcia poate deveni membru UE, procentajul scade la 55%. Când îi întrebăm: credeţi că UE va admite Turcia, scade la 35%. Acest lucru arată lipsa de ancorare din partea UE. Turcii vor să-şi vadă ţara în UE, dar nu au încredere în UE pentru că …

Cristina Cileacu: Şi invers, dacă îmi permiteţi, pentru că Uniunea Europeană înseamnă libertate şi libertăţi, iar ţara dvs are încă probleme cu statul de drept, cu libertatea presei. De exemplu, aveţi această problemă recentă legată de acreditarea corespondenţilor străini care lucrează în Turcia şi cărora nu li se mai permite să lucreze acolo. Deci, cum puteţi vorbi despre aderarea la UE, dacă nu respectaţi cele patru libertăţi de bază ale UE?

Faruk Kaymakci: Ştii că Turcia trebuie să treacă peste o traumă. Pe 15 iulie 2016, am avut o tentativă de lovitură de stat împotriva democraţiei turce. Această traumă este încă aici. Dacă vorbim despre acreditări, fiecare ţară are standarde şi eu nu întreb de pildă de ce România acreditează anumiţi jurnalişti şi alţii nu. Dar în Turcia am văzut anumiţi jurnalişti, în trecut, care făceau propagandă pe faţă pentru anumite organizaţii teroriste.

Cristina Cileacu: Voi reformula întrebarea. Să spunem că da, aveţi dreptul să decideţi cine va lucra în ţara dvs, în jurnalism sau ca orice altceva. Total în regulă, sunt de acord cu acest lucru. Dar cum îi veţi convinge pe partenerii dvs europeni că acestea nu sunt nişte încălcări ale libertăţilor, ci doar decizii suverane ale ţării dvs?

Faruk Kaymakci: Acei jurnalişti care scriu pentru ziarele FETO (mișcarea clericului Fetullah Gulen, acuzat că a pus la cale lovitura de stat – n.r.) nu pot fi toleraţi de Turcia, pentru că nu ne permitem luxul de a-i lăsa pe o parte dintre jurnalişti să fie şi militanţi sau să facă propagandă pentru organizaţii teroriste. Pentru că nicio ţară nu înfruntă simultan trei organizaţii teroriste notorii. Turcia luptă împotriva Daesh, Turcia luptă împotriva PKK, PYD, YPG, de asemenea în Siria, şi tot Turcia luptă împotriva FETO. De aceea, sistemul nostru de acreditări în prezent necesită acest gen de acţiuni. Şi cred că niciun jurnalist care rămâne în zona meseriei sale nu va avea nicio problemă. Deci acesta este punctul în care suntem. Este trist că din păcate anumite ţări fac din asta o chestiune politică, fac un amalgam din libertatea presei şi libertatea de expresie.

Respectarea libertăţilor fundamentale de către Turcia este mereu subiectul criticilor venite din toată lumea, dar mai ales din Uniunea Europeană. Turcii se apără şi spun că ţara lor a trecut mereu prin situaţii speciale, care i-au determinat să ia măsuri diferite.

Cristina Cileacu: Vedem că inclusiv în Uniunea Europeană presa este abuzată şi libertatea de expresie este limitată în anumite ţări, membre mai noi ale UE, din Europa de Est, inclusiv din România. Cum puteţi crede deci, că Uniunea Europeană, cu aceste probleme în interior, va accepta şi mai multe probleme, care vin din Turcia?

Faruk Kaymakci: Uniunea Europeană ar trebui să înţeleagă Turcia. Uniunea Europeană ar trebui să susţină Turcia în lupta pe care o duce împotriva terorismului. Atât timp cât vom obţine susţinerea aliaţilor noştri, acest tip de probleme nu ar mai fi pe agenda noastră.

Pentru că dacă te lupţi cu trei organizaţii teroriste cu notorietate şi dacă ai o tentativă de lovitură de stat făcută de unii care sunt protejaţi de prietenii tăi, ai o perioadă complicată, cu probleme complicate. Dar Turcia este o democraţie, Turcia este pentru libertatea presei, Turcia este pentru libertatea de exprimare.

Noi nu credem că aceste valori ar trebui respinse, pentru că ele stau la baza democraţiei turce. Aşa că să nu amestecăm lucrurile. Turcia este acolo, dar cred că ceva mai multă înţelegere în susţinerea luptei noastre împotriva terorismului, aceste chestiuni nu vor fi pe agenda comună.

Dacă pentru obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene Turcia mai are de lucrat, în cazul NATO, vorbim despre a doua cea mai mare forţă aliată. Puterea de la Ankara a decis să cumpere un sistem de apărare antirachetă de la Rusia şi acest lucru a dus la noi tensiuni în relaţia cu SUA.

Cristina Cileacu: Cum rămâne cu relaţiile din cadrul NATO, pentru că este o mare problemă cumpărarea acelui sistem antirachetă S-400 de la Rusia. Cum explică Turcia acest tip de achiziţie în faţa aliaţilor săi şi a SUA?

Faruk Kaymakci: Cristina, Turcia nu este singura ţară implicată în achiziţii de acest sistem S-400. Deja, un stat membru al NATO şi un stat membru al UE au achiziţionat. Aşa că nu ar trebui să fie o problemă când vine vorba despre Turcia. Aceasta nu a fost prima noastră opţiune, nu este ceva ce am vrut noi.

Însă, problema este că atunci când am avut nevoie de susţinerea aliaţilor noştri, în cel mai critic moment, când regimul din Siria a început să trimită rachete spre oraşele turceşti şi când am avut nevoie de aliaţii NATO aproape, din păcate mulţi dintre ei au dezertat şi nu ne-au susţinut.

Am fi preferat să luăm sisteme Patriot, am fi preferat alte sisteme făcute de alţi aliaţi, dar din păcate, acestea nu au venit. Şi acum de exemplu, dacă vorbim despre SUA, noi încă mai vrem sistemele Patriot, dar aliaţii noştri vorbesc despre anul 2023. Astăzi avem un conflict în regiunea noastră şi când Turcia îşi apără propriile graniţe, Turcia apără de asemenea şi să nu uităm acest lucru, graniţele NATO şi graniţele Europei. Şi uneori suntem lăsaţi singuri. Bineînţeles că avem aliaţi precum Spania sau alţii, care continuă să susţină Turcia cu diferite sisteme antirachetă. Deci nu a fost alegerea noastră. Securitatea şi apărarea sunt ceva ce avem de reglat zilnic, nu putem aştepta un ajutor care ar veni în 10 ani de acum înainte.

Aş vrea să subliniez că pentru Turcia, NATO, UE, Consiliul Europei sunt trei instituţii esenţiale, de aceea insistăm că Turcia ar trebui să fie de asemenea membru al UE, pentru că pentru noi, marea Europă înseamnă statut de membru pentru NATO, pentru Consiliul Europei, dar şi pentru UE. Fără acestea nu cred că Europa ar fi completă şi mai cred că fără Turcia ca membru al UE, Europa ar fi completă. Aceasta este ideea noastră. Dacă putem să ne dăm reciproc mai multă susţinere, dacă putem să ne înţelegem reciproc mai mult, atunci dacă suntem dedicaţi angajamentelor noastre, nu ar mai fi nicio nevoie pentru vreun sistem extern de apărare din afara sistemelor vestice.

Războaiele din Orientul Mijlociu au rezolvări complicate, pe care până acum nu a reuşit să le găsească nimeni, deşi marile puteri mondiale îşi asumă rezultate. Situaţiile sunt cumva ţinute sub control, dar sunt departe de a fi încheiate. Pe lângă nenorocirile pe care le aduc aceste conflicte populaţiilor civile din ţările din zonă, întreaga lume are de înfruntat ceva ce rezultă tot de aici: terorismul.

Cristina Cileacu: Aţi vorbit despre terorism şi mai ales în Siria, unde Turcia este încă prezentă, luptă împotriva terorismului, luptă împotriva Daesh. Daesh trebuia să fi fost învins de Rusia, dacă ne uităm la declaraţiile lor de acum câţiva ani, preşedintele lor a spus că au învins Daesh. Apoi preşedintele american a spus acelaşi lucru, dar este destul de clar pentru toată lumea că Daesh nu este încă învins. Turcia, aţi spus deja şi sunt complet de acord, a făcut o treabă foarte bună cu refugiaţii din Siria şi Irak. Ce credeţi că se va întâmpla cu aceşti oameni atât timp cât Daesh nu este încă învins, ba chiar reuşesc să fugă?

Faruk Kaymakci: Am fost ambasadorul Turciei la Bagdad şi ştiu cu adevărat ce înseamnă Daesh. Daesh nu va fi învins doar de acţiuni militare externe. Ei vor fi acolo atât timp cât nu va fi instalată democraţia complet în Irak şi în Siria. Daesh va fi acolo, diferenţele de religie şi etnie sunt acolo. Dacă sunt conflicte religioase sau etnice în zonă, în special crizele sectare, nu mai contează dacă se cheamă sau nu Daesh. Poate fi numit Mash, Jash etc, practic îşi va schimba numele, dar ce este important este stabilirea democraţiei şi susţinerea stabilităţii politice în Orientul Mijlociu. Aceasta este cheia rezolvării. Dacă ne uităm la cazul Daesh, de ce avem Daesh în Siria şi în Irak? Din cauza regimurilor la putere, este nedreptate, sunt diviziuni sectare, lipsa unei bune guvernări şi toate acestea la un loc au creat Daesh.

Prin acţiuni externe putem scăpa de marea masă a luptătorilor Daesh, dar la nivel regional vor găsi o metodă să se răspândească şi să crească din nou. De aceea cred că trebuie să lucrăm împreună şi reiau ideea: în 2003, dacă Turcia ar fi fost membru al UE, poate că războiul din Irak ar fi putut fi prevenit. În 2010 şi 2011, dacă Turcia ar fi fost membru al UE, poate că situaţia din Siria ar fi putut fi prevenită.

Cristina Cileacu: De ce?

Faruk Kaymakci: Cu Turcia în UE, cred că UE ar putea deveni un actor global şi ar putea să oprească acest lucru. Dar UE aşa cum este acum, mai ales cu BREXIT, cred că va pierde mai mult din putere şi din influenţa în lume şi asta este important. UE nu are nicio scuză ca să scape de responsabilităţile ei, nu putem spune că se întâmplă în afara ei, nu este nimic în afară, totul este în interior.

Dar ca să mă întorc la întrebarea despre Siria şi refugiaţi. Daesh va fi eliminat când aceste acţiuni externe militare vor fi completate cu progrese în termenii democraţiei, păcii şi stabilităţii, a reconcilierii, în Irak şi în Siria. Din păcate, conflictul din Siria este încă în derulare şi nu ştim când se va termina, Turcia face tot ce poate să găsească o soluţie politică la această criză, cât mai curând cu putinţă, dar problema este că atât timp cât va continua conflictul din Siria, va continua şi criza migraţiei.

Sursa foto: Twitter

Te-ar putea interesa și: