Reuniţi la Madrid la summitul Alianţei, Turcia şi cele două ţări nordice au semnat un memorandum care ridică blocajul instituit de şeful statului turc.

Turcia nu s-a confruntat cu aliaţii săi direct. Chiar înaintea dineului oficial de deschidere a summitului NATO, marţi seara la Madrid, în Spania, Ankara a ajuns la un acord cu Finanda şi Suedia pentru a nu le bloca aderarea la Alianţa atlantică, scrie Nicolas Barotte în Le Figaro.

Fără a aştepta înâlnirea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan cu preşedintele american, Joe Biden, şi cea cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, programate miercuri, Turcia şi cele două ţări nordice au semnat un memorandum ce ridică blocajul creat de şeful statului turc. În ajunul summitului, o asemenea decizie părea totuşi că se îndepărtează. Dar în toiul răzbiului din Ucraina şi sub privirile egalilor săi, Turcia nu şi-a asumat riscul să arate o divizare în cadrul Alianţei.

Acordul la care s-a ajuns ţine cont de îngrijorările turce privind exportul de arme şi lupta contra terorismului, s-a felicitat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, în cursul serii. "Ca aliaţi ai NATO, Finanda şi Suedia se angajează să susţină total Turcia faţă de ameninţările împotriva securităţii sale", a adăugat el.

Recep Tayyip Erdogan bloca procesul de aderare, care presupune acordul tuturor aliaţilor, pentru a denunţa politica suedeză tolerantă faţă de PKK.

Partidul naţionalist kurd e considerat un grup terorist de către Ankara şi de aliaţii ei. Preşedintele turc critica şi restricţiile pe exportul de arme spre Turcia aprobate de Stockholm.

O înfrângere pentru kurzi

În memorandum, Suedia şi Finlanda se anagajează să procedeze la extrădari şi să-şi amendeze legislaţia. Suedia promite de asemenea un arsenal mai "dur" de la 1 iulie. Cele două ţări nu mai sprijină nici YPG şi nici PYD, mişcări kurde active în Siria, nici mişcarea Gülenistă, acuzată a fi la originea tentativei de lovitură de stat contra lui Recep Tayyip Erdogan în 2016. Jens Stoltenberg a afirmat că procedurile vor respecta convenţiile europene privind extrădările. Pentru comunitatea kurdă, care s-a angajat în Siria contra Daech, este o nouă înfrângere diplomatică. Pentru Suedia şi Finlanda, din ce în ce mai doritoare să adere la NATO pe măsură ce criza ucraineană se agravează, preţul trebuie plătit, cel puţin în declaraţiile de intenţie.

De miercuri, cele treizeci de ţări membre ale alianţei ar putea dechide uşa procedurii de aderare a Finlandei şi Suediei, care necesită un consens. Integrarea celor două ţări ar putea fi apoi rapidă, de vreme ce armatele lor răspund deja în mare măsură criteriilor NATO. Ele fac deja manevre comune cu aliaţii. Pentru a se realiza, aderarea Finlandei şi Suediei trebuie validată de celelalte treizeci de parlamente naţionale

„Uşa NATO este deschisă”

Celelalte membre ale NATO nu vor trebui să bată cu pumnul în masă public. Partea franceză a rămas chiar prudentă de-a lungul negocierilor asigurând că vrea să ţină cont de îngrijorările turce, dar fără să aducă prejudicii acordului la care s-ar putea ajunge. "Vom urmări", se spunea la Palatul Élysée înaintea summitului.

Totuşi, în spatele pretextului privind militantismul kurd, Turcia are alte subiecte de îngrijorare de negociat cu partenerii săi occidentali. De când a achiziţionat sisteme de apărare antiaeriene ruseşti S400, Turcia a fost exclusă din programul american de avioane F35. Dar ea doreşte în continuare să-şi modernizeze flota. Ankara este tentată să conducă o operaţiune miliară în nordul Siriei, în zona controlată de kurzi, pentru a crea acolo un fel de regiune tampon. Dar ea nu paote decide o asemenea operaţiune fără să obţină un acord tacit al puterilor din regiune, Statele Unite, dar şi Rusia, aliată cu Siria. Problema ar trebui să fie pe agenda întâlnirii bilaterale programate miercuri cu preşedintele american.

Dacă blocarea procedurii de aderare din luna mai ţine de persistenţa unei probleme turce în cadrul Alianţei, NATO se poate prevala de un succes. "Vladimir Putin voia mai puţin NATO, va avea mai mult NATO", s-a bucurat Jens Stoltenberg. Mesajul este că "uşa NATO este deschisă", a subliniat secretarul general. El nu se adresa totuşi Ucrainei. Aderarea Kievului la Alianţă nu este de actualitate. (Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR)