Premierul României, Mihai Tudose, a clarificat unul dintre subiectele arzătoare ale României.

Integrarea Serbiei în Uniunea Europeană o fac România, Bulgaria şi Grecia prin infrastructură comună, dezvoltare economică şi schimburi culturalele. Pe lâgă acest aspect, tar întâlnit,  aderarea efectivă rămânâne doar o formalitate la care ne-am angajat toate cele trei ţări ale Uniunii Europene să sprijinim cât putem Serbia, a declarat premierul Mihai Tudose, sâmbătă, într-o conferinţă de presă comună, la Belgrad, la finalul Reuniunii cvadrilaterale România - Bulgaria - Serbia - Grecia, menționează Agerpres. 

"O să punctez câteva lucruri. Vorbim despre integrarea Serbiei în UE? Aceasta o facem noi, graniţele Serbiei cu Uniunea Europeană sunt reprezentate de noi, de Grecia, de Bulgaria, de România. Integrarea Serbiei se face prin infrastructură comună, prin schimburile culturale, prin studenţii sârbi care învaţă la Timişoara, prin construcţia de drumuri, de autostrăzi, infrastructura energetică, infrastructură de IT. Apoi, aderarea efectivă rămâne doar o formalitate la care ne-am angajat toate cele trei ţări ale Uniunii Europene prezente aici să sprijinim cât putem Serbia. Şi nu neapărat sprijinit e cuvântul, ci de a-i uşura, de a-i facilita, atât pe Preşedinţia bulgară, cât şi a României în 2019, tot ceea ce înseamnă ajutor şi îndrumare pentru această oficializare a statutului Serbiei faţă de Uniunea Europeană", a explicat prim-ministrul român. 

Mihai Tudose a adăugat că toate cele patru state au probleme, dar acestea nu sunt de netrecut. "Constatăm că nu există nicio problemă de netrecut şi la fiecare problemă există chiar mai multe soluţii. Ceea ce reuşeşte să facă acest gen de întâlniri este să armonizeze soluţiile, să avem toate cele patru ţări aceeaşi soluţie. Şi, mai mult, aseară, în discuţii, am stabilit ca de acum, la întâlniri, să participe şi miniştrii de profil ai celor patru ţări, că e vorba de Transporturi, că e vorba de Infrastructură, Energie, Afaceri Externe, sau miniştrii de Interne, fiindcă o altă problemă comună o reprezintă fenomenul migraţiei", a afirmat premierul român. 

El a anunţat, în context, că omologii săi din Grecia, Bulgaria şi preşedintele sârb au acceptat ca următoarea reuniune în format de patru să aibă loc "la începutul lunii martie, la Bucureşti, (...) urmând ca aceste întâlniri să nu mai devină un fapt extraordinar prin simpla întâlnire, ci să devină extraordinare rezultatele lor". 

Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a punctat, la rândul său, că întâlnirile în format de patru reprezintă o expresie a cooperării continue între Serbia, România, Bulgaria şi Grecia, susține Agrpres. 

"Am avut o primă întâlnire cvadrilaterală în Bulgaria, la Varna, (...) şi am discutat multiple chestiuni concrete, iar rezultatul discuţiilor noastre politice este faptul că întotdeauna am avut o creştere a relaţiilor comerciale şi o dovedesc cifrele noastre, arată bine. Serbia are schimburi comerciale în creştere şi cu România, şi cu Bulgaria, dar şi cu Grecia şi ne aşteptăm ca anul viitor schimburile noastre comerciale, între aceste patru naţiuni, să fie de 3,5 miliarde de euro. Dar orice schimb comercial poate creşte în funcţie de anumite naţiuni, până la anul cu 6,1%, chiar şi până la 20,2%. Sper să avem un succes mai mare şi sper că aceste înţelegeri politice vor crea un mediu şi un climat care vor permite tuturor ţărilor să colaboreze şi mai bine şi mai îndeaproape spre beneficiul tuturor, pentru locuri de muncă şi a aduce mai mulţi bani în buzunarul cetăţenilor noştri", a declarat preşedintele Serbiei. 

Vucic şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat Serbiei pe drumul integrării europene şi a punctat că acest lucru este important atât pentru viitorul ţării sale, dar "mai larg şi pentru stabilitatea, pacea şi predictibilitatea întregii regiuni a Balcanilor de Vest". 

Şeful Guvernului de la Sofia, Boyko Borisov, a afirmat că proiectele discutate, care vizează, între altele, "coridoarele de transport 8 şi 10", "nu reprezintă nicio dispută cu nimeni". 

"În acelaşi timp, demonstrează Uniunii Europene faptul că Balcanii de Vest nu sunt doar geografic parte a Uniunii Europene, dar că suntem o parte imuabilă a ideii europene. Şi noi, cu toţii împreună, (...) trebuie să demonstrăm înţelepciune, trebuie să demonstrăm faptul că ne-am învăţat lecţiile istorice. (...) Ce dorim cu toţii este interconectivitate, infrastructură, nu vrem să avem tarife de roaming care să fie prea ridicate, între ţările noastre, şi, nu în ultimul rând, dorim să avem o infrastructură care să fie modernă şi alături de acest element să putem să furnizăm un internet care să ne conducă înainte către secolul următor. Acum este momentul să obţinem această conectivitate. (...) Sunt elemente extrem de pragmatice şi putem să avem şansa de a primi sprijin financiar", a declarat Borisov. 

Premierul bulgar a menţionat că, anul viitor, în afara Preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE, Sofia va găzdui şi o nouă reuniune în formatul "16+1", prilej pentru discutarea unor proiecte de infrastructură. 

"Aş dori să le spun prietenilor de la Bruxelles şi din UE că alături de noi au Balcani de Vest şi Balcani care nu generează probleme, sunt stabili, predictibili şi care doresc să urmeze toate reglementările şi cerinţele pe care democraţia europeană le cere. Aceasta înseamnă stat de drept, libertatea de exprimare şi, nu în ultimul rând, un venit mai ridicat pentru cetăţeni. (...) Bătălia noastră nu este ţintită împotriva nimănui, nici împotriva Turciei, nici împotriva Rusiei, nici împotriva Americii sau Uniunii Europene, ci doar ţinteşte să atragă investiţii şi să aibă capacitatea să construiască, alături de noi, infrastructura, pentru că acolo unde există construcţii şi infrastructură nu există războaie", a spus Borisov. 

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a afirmat, în cadrul conferinţei de presă, că acest format de întâlniri cvadrilaterale sunt "extrem de simbolice", având în vedere "participarea a trei ţări membre UE - Grecia, România, Bulgaria - plus Serbia", "o ţară care joacă un rol de o importanţă capitală în dezvoltarea zonelor noastre". 

"Acest simbolism are un mesaj care poate fi transmis şi este extrem de important vizavi de trecut, de prezent şi de viitorul comun al naţiunilor noastre. Noi credem că Uniunea Europeană ar trebui, foarte curând, să corecteze o mare şi gravă eroare, greşeală. (...) Serbia nu mai poate să fie în afara familiei europene, cu condiţia ca majoritatea populaţiei sârbe să dorească să facă parte din Uniunea Europeană. Acesta este simbolismul acestui efort comun al tuturor, iar acesta este mesajul pe care dorim să vi-l prezentăm", a spus şeful Executivului de la Atena. 

Tsipras a subliniat că reuniunea cvadrilaterală Grecia - România - Bulgaria - Serbia devine "o instituţie constructivă şi care inspiră în sensul de comunitate şi, în speţă, pentru proiectele comune pe care ţările din Balcani le au". 

Premierul român Mihai Tudose, alături de omologii săi din Bulgaria - Boyko Borisov şi Grecia - Alexis Tsipras au fost întâmpinaţi, sâmbătă, în jurul orei locale 10,00, de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la sediul Preşedinţiei sârbe, în cadrul unui ceremonial oficial desfăşurat în prezenţa gărzii de onoare. Vucic le-a prezentat apoi celor trei premieri o expoziţie cu documente de arhivă relevante pentru trecutul comun al celor patru ţări. 

Vizita premierului Mihai Tudose la Belgrad se va încheia cu un dejun de lucru, oferit de preşedintele Serbiei. Prim-ministrul român a vizitat şi sediul Primăriei din Belgrad, unde i-a fost prezentat proiectul 'noului Belgrad'. 

Reuniunea cvadrilaterală România - Bulgaria - Serbia - Grecia este a doua întâlnire în acest format după ce prima s-a desfăşurat în oraşul bulgăresc Varna, la începutul lunii octombrie.