Întrebat de Vitalie Cojocari ce ar face dacă ar fi ministrul Educației, Tudor Chirilă a răspuns că „există un instrument la Comisia Europeană care îţi permite să auditezi pe bani europeni şi locali sistemul de învăţământ” și că se pot lua experţi europeni, care, timp de 6 luni, auditează sistemul educațional.
”Ne punem întrebarea de ce sistemul nu merge. Sistemul de învăţământ este oglinda felului în care ne creştem copiii. Profesorul nu e normal să fie oglinda aşteptărilor părinţilor? Ori dacă noi ştim că în România peste 60-70% din părinţi consideră că bătaia nu e mare lucru, că-i mai dau două palme sau că îl mai trag de urechi, atunci înseamnă că aşteptările de la sistem sunt ale unui profesor autoritar. Asta este problema şi cu şcoala. Scoala ar trebui să fie mai atentă… Să pui elevul în centru este o chestie mişto, dar hai să o şi aplicăm. Ar trebui ca familia şi profesorii să fie atenți la nevoile acestor copii. Eu de ce mi-aduc aminte din liceu de doi profesori? Păi dacă restul mă făceau ratat! Profesorul de istorie şi de română din liceu. În rest, foarte mulţi profesori nu-mi dădeau nicio şansă. Când nu dai nicio şansă unui copil ce te aştepţi? Ca acel copil să crească complexat, frustrat şi să se depărteze de toată forma de educație pe care o propui”, potrivit interviului acordat lui Vitalie Cojocari.
Întrebat ce ar schima la școala românească, Tudor Chirilă a răspuns că a început să studieze modelul finlandez, care nu și-a propus să facă savanți, ci să înlocuiască ambiția cu pasiunea. Tudor Chirilă: Uite, eu am început să studiez modelul finlandez. Am făcut o vizită în Finlanda de 5 zile pe costuri proprii și cu ajutorul Ambasadei Finlandei. Vreau să înțeleg de ce un sistem bun merge şi ce ar trebui la noi ca să nu mai vorbesc în necunoştinţă de cauză. Finlandezii spun așa: noi nu ne putem bate foarte mult cu universitățile de renume și cu acest model al asiaticilor care vede doar competiție. Care inhibă pasiunea. Una dintre propozițiile importante din modelul finlandez este ”replacing ambition with passion” – adică ”înlocuiește ambiția cu pasiunea, frate”. Finlanda nu și-a propus să facă savanți. Orice țară va da savanți. Uită-te la România, cu un sistem educațional care e în groapă, tot avem olimpici. Eu te întreb: Ăla care trebuie să construiască țara asta, ăla care nu are parte de şcolile vocaţionale ca să înveţe un meşteşug, o tâmplărie, ceva, profesionist. Oamenii ăia care construiesc o țară, până la urmă ce faci cu ei? Cum îi pregăteşti?
Întrebat ce ar schima la școala românească, Tudor Chirilă a răspuns că a început să studieze modelul finlandez, care nu și-a propus să facă savanți, ci să înlocuiască ambiția cu pasiunea. „Uite, eu am început să studiez modelul finlandez. Am făcut o vizită în Finlanda de 5 zile pe costuri proprii și cu ajutorul Ambasadei Finlandei. Vreau să înțeleg de ce un sistem bun merge şi ce ar trebui la noi ca să nu mai vorbesc în necunoştinţă de cauză. Finlandezii spun așa: noi nu ne putem bate foarte mult cu universitățile de renume și cu acest model al asiaticilor care vede doar competiție. Care inhibă pasiunea. Una dintre propozițiile importante din modelul finlandez este ”replacing ambition with passion” – adică ”înlocuiește ambiția cu pasiunea, frate”. Finlanda nu și-a propus să facă savanți. Orice țară va da savanți. Uită-te la România, cu un sistem educațional care e în groapă, tot avem olimpici. Eu te întreb: Ăla care trebuie să construiască țara asta, ăla care nu are parte de şcolile vocaţionale ca să înveţe un meşteşug, o tâmplărie, ceva, profesionist. Oamenii ăia care construiesc o țară, până la urmă ce faci cu ei? Cum îi pregăteşti?”