În timp ce tensiunile dintre Washington și Moscova țin prima pagină a presei, în surdină mocnește un conflict mult mai amenințător și mai extins.

La începutul lui martie, pentru prima oară după mai bine de 40 de ani, un portavion american ancora într-un port vietnamez. USS Carl Vinson și-a etalat cei 333 de metri lungime în golful Da Nang. Meciuri de fotbal și baschet, vizite la victimele „Agentului Orange”, pesticidul folosit ca armă de forțele americane în timpul războiului din Vietnam...

O apropiere istorică dintre inamicii de ieri. Apogeul l-a constituit vizita în Vietnam a lui Barack Obama în 2016. Fostul președinte american tocmai ridicase embargoul asupra vânzărilor de arme către Hanoi.

America se întoarce

Dar adevăratul mesaj al vizitei lui Carl Vinson era altul: trimițânduși portavionul în apele Vietnamului, US Navy demonstra aliaților și rivalilor din regiune că s-a întors în Marea Chinei de Sud. O zonă unde Beijingul construiește în ritm alert insule artificiale capabile să adă- postească instalații militare, spre marea îngrijorare a Vietnamului, Malaysiei și Filipinelor și sfidând decizia Curții de la Haga.

La începutul mandatului, anul trecut, lui Donald Trump i s-a reproșat că neglijează intenționat această zonă strategică, sperând să obțină ajutorul Chinei în Dosarul Coreean. Acum, Washingtonul pare să schimbe foaia.

Pe 22 martie, Casa Albă a anunțat sancțiuni comerciale de 60 de miliarde de dolari împotriva Beijingului. Această primă salvă din ceea ce analiștii s-au grăbit să numească un „război comercial” împotriva celei de-a doua puteri economice a lumii ascunde o altă miză mult mai mare: America vede China ca pe viitorul său rival strategic la scară planetară, arată o analiză din L’Express.

 

Amenințare globală

Noua „Strategie de securitate națională” americană, dată publicității în decembrie, înăsprește tonul față de Beijing, care este pomenit explicit de 23 de ori. Potrivit documentului, „ eforturile de a construi și militariza avanposturi în Marea Chinei de Sud pun în pericol libera circulație a mărfurilor, amenință suveranitatea altor națiuni și compromite stabilitatea regională.”

În februarie, amiralul Harry B. Harris, șeful forțelor americane din Pacific, avertiza: „Consolidarea impresionantă a puterii militare a Chinei ar putea reprezenta în curând o amenințare pentru Statele Unite în aproape toate domeniile.” La scurt timp, Trump îl numea pe Harris ambasador american în Australia, o altă țară îngrijorată de ambițiile militare ale Beijingului.

 

Marea ambiție a lui Xi Jinping

Când a venit la putere acum cinci ani, scopul principal al lui Xi Jinping a fost să-și asigure loialitatea aparatului militar. A concediat mulți generali corupți, a simplificat și scurtat lanțul de comandă, a încurajat dezvoltarea capacităților militare în domeniile cibernetic, aerospațial, al dronelor, al inteligenței artificiale sau al armamentelor hipersonice.

China este prima țară din lume care are în dotare rachete ce pot zbura cu viteza Mach 5, de cinci ori mai mari decât viteza sunetului.

Marina pare să fie favorita Beijingului: în ultimii patru ani, au fost lansate la apă 80 de vase de luptă, inclusiv al doilea portavion. Acestea au sporit dominația țării în Marea Chinei Orientale și de Sud.

Din 2016, portavionul Liaoning traversează cu regularitate strâmtoarea care desparte continentul de insula Taiwan, pe care regimul comunist nu a încetat să o considere parte a teritoriului său. „Misiunea principală a marinei este să asigure supremația Beijingului în Marea Chinei”, explică istoricul naval Alexander Sheldon-Duplaix. „Iar Taiwanul rămâ- ne obiectivul principal.”

 

Miza Taiwan

Analiștii sunt de acord că reanexarea Taiwanului este principala ambiție a lui Xi Jinping. Washingtonul vede și el Taiwanul ca pe o miză personală: cu o zi înainte de alegerea pe viață a lui Xi, pe 16 martie, intra în vigoare o nouă lege americană („Taiwan Travel Act”) care autorizează schimburile diplomatice la nivel înalt între Taipei și Washington, spre furia Beijingului.

Lupta dintre China și America de-abia începe.

 

China ajunge America înainte de 2030

În ultimii zece ani, bugetul de Apărare al Chinei s-a triplat. Cifra oficială dată de Beijing este de 142 de miliarde de euro, dar nu menționează cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea. Institutul Internațional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm avansează cifra de 175 de miliarde de euro pentru 2016. Deși pe locul doi în lume, China continuă să se afle departe de Statele Unite, cu 570 de miliarde de euro planificați pentru 2018. Dar, în actualul ritm de înarmare, va ajunge America înainte de 2030.