Trio PRO ARTE din nou în concert pe scena Ateneului Român

Duminica, 8 februarie, între orele 19.00 şi 21.00, la Sala mare a Ateneului Român, va avea loc un concert de excepție al Trioului Pro Arte, cu artiștii Anda Petrovici, la vioară, Marin Cazacu, la violocel și Nicolae Licareț, la pian. În program sunt alăturate capodopere ale genului cameral semnate de maeştrii absoluţi ai muzicii clasice Haydn, Mozart şi Beethoven.

„Trio-ul funcționează ca un ceasornic, precis, exact…. A fost impresionant…. O revelație muzicală …..Un Haydn magistral, prezentat cu superbă lejeritate. Exuberanţei colorate a Andei Petrovici, violoncelul lui Marin Cazacu i-a răspuns minunat de blând și de dinamic ― la toate acestea adăugându-se și pianul lui Nicolae Licareț, arcuit și elastic. Fiecare nuanță era perfectă. Încordarea publicului a fost atât de mare, încât în pauze s-ar fi putut auzi zgomotul făcut de căderea unui ac cu gămălie în sala ahiplină…» Aşa aprecia cronicarul german în luna septembrie a anului 2012 evoluţia celor trei muzicieni români, Anda Petrovici, Marin Cazacu şi Nicolae Licareţ într-un program Haydn, Mozart, Beethoven pe  scena Sălii Imperiale (Kaisersaal) a celebrului centru cultural reprezentat de Abația din Ottobeuren. Astăzi, se poate spune fără temerea de a greşi, că ţelul propus de Trio PRO ARTE în momentul înfiinţării sale, în  1978, acela de a realiza un ansamblu închegat şi de durată, care să abordeze exemplar marele repertoriu cameral, a fost pe deplin împlinit. Fiecare concert, în ţară sau în străinătate, este o sărbătoare a muzicii pe care cei trei interpreţi o trăiesc intens împreună cu publicul lor. Anunţăm deci, cu bucurie, o nouă apariţie în concert a Trioului PRO ARTE  cu un program ambiţios în care sunt alăturate capodopere ale genului cameral  semnate tot de maeştrii absoluţi ai muzicii clasice Haydn, Mozart şi Beethoven.

Trioul cu pian PRO ARTE a fost fondat în 1978 de către trei membri excepţionali ai Filarmonicii George Enescu. Violonista Anda Petrovici – devenită, în 1989, prima femeie din istoria instituţiei, care a ocupat postul de concertmaestru, funcţie pe care o deţine până astăzi - s-a alăturat violoncelistului Marin Cazacu şi pianistului Nicolae Licareţ, în dorinţa de a realiza un ansamblu închegat şi de durată, care să abordeze exemplar marele repertoriu cameral. Toţi trei sunt solişti consacraţi ai scenei muzicale româneşti. Recitalurile Trioului PRO ARTE au reprezentat întotdeauna un reper, în egală măsură pentru public şi pentru colegii de breaslă. Marin Cazacu şi-a construit o carieră strălucitoare în calitate de artist şi de profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, iar Nicolae Licareţ şi-a demonstrat extraordinarele abilităţi tehnice şi interpretative în tripla ipostază de pianist, clavecinist şi organist. Nu în ultimul rând, Nicolae Licareţ conduce din 1991 destinele Filarmonicii, din postura de director artistic.

Unitatea şi echilibrul, virtuozitatea individuală şi expresivitatea, claritatea şi vigoarea redării, toate aceste calităţi au scos în evidenţă încă de la început valoarea grupului. Este minunat să priveşti trei solişti instrumentişti – fiecare cu o personalitate puternică – adunându-se laolaltă pentru simpla bucurie de a cânta împreună şi reuşind să-şi echilibreze forţele pentru a ajunge la un sunet unic, pe cât de nou, pe atât de uşor de recunoscut. Trio PRO ARTE a concertat în turnee pe scene din Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Serbia, Spania, Singapore şi a participat frecvent la Festivalul George Enescu, unde a cântat muzică din creaţia marelui compozitor român şi din opusurile clasice universale. De asemenea, formaţia de muzică de cameră a realizat înregistrări pentru Radioul şi Televiziunea Română, precum şi la casele de discuri Electrecord, BMG Arte Nova Classics şi AIX Records. Pentru extinderea posibilităţilor şi proiectelor profesionale, Trio PRO ARTE se completează adesea cu o violă, devenind astfel un cvartet cu pian. Începând cu anul 2009, Trio PRO ARTE este ansamblul cameral oficial al Filarmonicii George Enescu.

Anda Petrovici s-a născut la Bucureşti, pe 25 martie 1954. La absolvirea cursurilor Liceului de muzică George Enescu, la clasa prof. Aniela Beldi, este şef de promoţie. În 1977, după studiile la Conservatorul de stat Ciprian Porumbescu din Bucureşti, la clasa prof. Ştefan Gheorghiu, este din nou şef al promoţiei de violonişti. În acelaşi an, participă la Cursurile de măiestrie de la Glasgow, unde lucrează cu renumiţii profesori Klaus Assmann şi Gustav Marschner. Anda Petrovici este laureată a Concursurilor naţionale ale tinerilor interpreţi (Bucureşti, 1969 şi 1973) şi a Concursurilor internaţionale Primăvara la Praga (1976) şi Vaclav Huml (Zagreb, 1977 – când a obţinut premiul special al juriului prezidat de Henryk Szeryng – şi 1981). Imediat după terminarea studiilor superioare, ea devine membru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu, iar în 1978 este unul dintre fondatorii Trioului Pro Arte, formaţie care ajunge să fie, în 2009, ansamblul cameral oficial al Filarmonicii bucureştene.

Împletind în chip armonios activitatea în cadrul orchestrei cu cea de solist concertist şi de muzician de cameră, Anda Petrovici a participat la numeroase turnee şi festivaluri internaţionale în Europa şi Extremul Orient. Nu o dată, critica a consemnat elogios interpretările sale. În acelaşi timp, a realizat înregistrări pentru Radiodifuziunea şi Televiziunea Română, discuri LP pentru Electrecord, discuri compact pentru BMG şi DVDs pentru AIX Records.

Din 1989, Anda Petrovici este concertmaestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii George Enescu, fiind prima femeie în această funcţie de la înfiinţarea orchestrei în urmă cu peste 140 de ani. În anul 2004, a fost decorată cu Ordinul Meritul cultural în grad de Comandor. Recent, în iunie 2009, Anda Petrovici a primit titlul de Doctor în Muzică cu Suma cum laude, susţinând Teza de doctorat intitulată Concertmaestrul: perspectivă diacronică şi postulat artistic. Anda Petrovici cântă pe o vioară Gennaro Vinaccia, construită pe la 1770.

Născut pe 30 septembrie 1956 la Vidra-Ilfov, Marin Cazacu a studiat violoncelul la Liceul de muzică Dinu Lipatti din Bucureşti cu profesorul Ion Urcan, apoi la Conservatorul de stat Ciprian Porumbescu cu renumiţii profesori Serafim Antropov şi Aurel Niculescu. S-a perfecţionat la Weimar cu profesorul Mezö Lászlo şi a fost asistentul maestrului Radu Aldulescu la cursurile de măiestrie de la Costineşti şi Sinaia. Marin Cazacu este laureat al concursurilor internaţionale de la Geneva, Markneukirchen, Leipzig, Bologna şi Belgrad.

Din anul 1983 este solist concertist al Filarmonicii George Enescu şi desfăşoară o activitate intensă atât în România, cât şi în toată Europa, Asia şi cele două Americi, sub bagheta unor mari dirijori: Ghennadi Rojdestvenski, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Lu Jia, Nanse Gum, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Misha Katz, Jean Périsson. A apărut în diverse formaţii camerale alături de artişti prestigioşi ca Valentin Gheorghiu, Vladimir Orlov, Radu Aldulescu, Viktor Tretiakov, Ilia Grubert, Mihaela Martin, Mirel Iancovici, Silvia Marcovici, Jeremy Menuhin şi ca membru al trioului Pro Arte (ansamblul cameral oficial al Filarmonicii George Enescu) şi colaborator al cvartetului Voces. Numele său a figurat adesea pe afişele unor mari festivaluri importante, precum cele de la Berlin, Bratislava, Bucureşti, Hong-Kong, Macao, München, Milano, Mateus, Osaka, Singapore, Seoul, Sofia, Tokio, Valencia, Veneţia.

Începând cu 1992, Marin Cazacu este cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, studenţii săi afirmându-se cu succes pe scene din ţară şi din străinătate. În 1998 a fondat cvartetul Cellissimo - împreună cu Alexandra Guţu, Răzvan Suma şi Olga Mănescu -, iar cu studenţii săi susţine recitaluri de 8 până la 12 violoncele în formaţia Violoncellissimo.

În 1999, Marin Cazacu a înfiinţat Festivalul Internaţional Enescu şi muzica lumii, care se desfăşoară în fiecare vară la Sinaia, în preajma aniversării zilei de naştere a marelui muzician (19 august 1881). Pentru organizarea acestui festival şi înfiinţarea primei orchestre naţionale de tineret (Orchestra Română de Tineret, sub bagheta lui Cristian Mandeal), a fost răsplătit în anul 2008 de către revistele VIP şi Actualitatea Muzicală cu Premiul pentru Proiectul anului. În anul 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul cultural în grad de Cavaler, iar în 2006 a obţinut titlul de Doctor în Muzică cu Suma cum laude, susţinând lucrarea Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu.Înregistrările discografice pentru Electrecord, Olympia, BMG şi AIX Records sunt mărturii ale calităţilor acestui „excelent muzician“, aşa cum l-a numit Ghennadi Rojdestvenski. Pretutindeni apariţiile sale au fost comentate entuziast de public şi de presă. Marin Cazacu cântă pe un violoncel Lorenzo Ventapane (1820).

Debutul pianistului, clavecinistului şi organistului Nicolae Licareţ a avut loc încă din timpul studiilor, atât în recital, cât şi în concert. De atunci, Nicolae Licareţ apare cu regularitate în viaţa de concert din ţară şi din străinătate, atrăgându-şi elogiile publicului şi ale presei de pretutindeni. S-a născut la Bucureşti şi a început studiul pianului la vârsta de 5 ani cu Natalia Iacobescu. Continuă educaţia muzicală la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti, clasa profesoarei Maria Buzelan, urmând în paralel şi cursurile Liceului Matei Basarab. Elev fiind, debutul său artistic are loc în Sala Dalles, pe 17 mai 1959, în cadrul unui festival Händel. Beneficiază de preţioasele îndrumări ale unor profesoare celebre: Muza Ciomac, Cella Delavrancea şi, mai apoi, la Conservator, Florica Musicescu. După absolvirea Conservatorului din Bucureşti participă la numeroase cursuri de perfecţionare la Weimar, cu Hans Pischner - clavecin, Guido Agosti – pian, şi la Brugge, cu Isolde Ahlgrimm. Se dedică, în paralel, studiului orgii sub îndrumarea lui Iosif Gerstenengst, fiind apoi apreciat cu ocazia numeroaselor turnee efectuate în renumite centre ale muzicii de orgă din Europa (München, Madrid, Burgos, Barcelona, Perugia, Leipzig, Santiago de Compostela, Viena, Halle, Paris).

În 1968 devine membru al Filarmonicii din Bucureşti, al cărei director artistic este de la 1 ianuarie 1991. În 1973 începe o susţinută activitate concertistică la clavecin, orgă şi pian, colaborând cu dirijorii Carlo Zecchi, Witold Lutoslawski, Jean Martinon, Roberto Benzi, Lawrence Foster, Igor Markevitch, Cristian Mandeal, Sergiu Comissiona şi avându-i ca parteneri pe Henryk Szeryng, Jean-Jacques Kantorow, Lola Bobescu, Mary Fujiwara, Daniel Podlovschi, Luigi Alva, Gheorghe Zamfir, Ileana Cotrubaş, Atsuko Temma, Cătălin Ilea, Valentin Gheorghiu, Luz Leskovitz, Mariana Nicolesco, Vladimir Orlov.

Prezenţele lui Nicolae Licareţ în lume sunt legate de festivalurile internaţionale de la Berlin, Cordoba, Sorrento, Zagreb, Halifax, Los Angeles, Brugge, Havana, Ossiah-Villach, Adelaide, Sydney, Braşov, Bangkok, Bucureşti (Festivalul George Enescu), Ohrid, Madrid. Ca solist, muzician de cameră, acompaniator, membru fondator al cvintetului Concertino, actualmente membru al cunoscutului trio Pro Arte (ansamblul cameral oficial al Filarmonicii George Enescu), Nicolae Licareţ - unul dintre puţinii interpreţi cu activitate solistică concertistică la trei instrumente cu claviatură - a concertat în cele mai importante săli din Europa, America şi Australia. Repertoriul său vast, cuprinzând lucrări esenţiale, de la muzica Renaşterii şi Barocului până la muzica contemporană universală şi românească, conţine şi numeroase lucrări pentru cele trei claviaturi, pe care artistul le-a prezentat  publicului în primă audiţie.

Pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, cu ordinul Steaua Solidarităţii Italiene în grad de Cavaler şi cu ordinul Cavaler al Artelor şi Literelor acordat de Statul Francez. Este vicepreşedinte al Fundaţiei Solidaritatea Culturală Română ARS XXI. Recent, a devenit membru al Academiei Germano-Române.

Critica de specialitate a apreciat mereu favorabil arta lui Nicolae Licareţ, caracte-rizându-l ca „un mare pianist şi muzician“, „partener ideal“, „un virtuoz al clavecinului“, „pianist strălucitor, cu o cultură a sunetului şi discreţie dinamică“, „un artist de excepţie al Barocului“, „un mare colorist al orgii“. Artistul a realizat numeroase înregistrări la Radio-difuziunea Română, precum şi la casele de discuri Electrecord, Philips, BMG, AIX Records.