FIRUL DECIZIILOR. Angajaţii CFR au fost informaţi despre viscol, abia după ce trenul a plecat din Galaţi spre Bucureşti. Din cauza lor, peste 400 de oameni au avut de suferit.
S-ar putea spune că toţi cei aproape 400 de pasageri din trenul Galaţi- Bucureşti au plecat luni cu "Trans-siberianul", nu cu un regional românesc.
Asta dacă e să te iei nu după condiţiile oferite, ci după cât timp au petrecut pe drum şi prin ce zăpezi s-au trezit.
A durat vreo două zile ca să se întoarcă, de fapt, de unde au plecat. Destinaţia Bucureşti a rămas undeva în zare, dincolo de un munte de zăpadă întâlnit pe şine, undeva pe lângă localitatea buzoiană C.A. Rosetti, unde trenul a rămas înzăpezit luni.
Mecanicii au decis să tragă trenul la nodul feroviar Făurei. Unde vagoanele au şi rămas, urmând un joc al nervilor. Peste încă o zi, după ce călătorii epuizaţi, călcând pe gunoaie, stresaţi şi mai mult nemâncaţi, abia mai ştiau de ei, CFR le-a hotărât soarta şi a întors trenul la Galaţi, sau pe rute ocolitoare.
Decizia de a lăsa trenurile să circule, în condiţiile de cod portocaliu de zăpadă, a fost de fapt consecinţa unui şir de decizii luate în cadrul CFR. EVZ a desfăcut "ghemul" ordinelor date care au dus la situaţia de coşmar.
NIMENI NU-ŞI ASUMĂ VINA
De ce a plecat trenul din gară
Trenul a fost lăsat să pără sească gara din Galaţi, deoarece CFR Călători nu avea informaţii de la CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, din care să reiasă că linia ar fi închisă şi că există suluri de zăpadă de câţiva metri în apropiere de Făurei.
Cel puţin asta susţin reprezentanţii CFR Călători. În lipsa unor astfel de date nu existau motive pentru care operatorul feroviar de călători să reţină trenul în Galaţi. ”CFR SA ne-a anunţat că linia nu mai este practicabilă abia când trenul a trecut de Făurei. Noi ştiam că se circulă în condiţii de iarnă", a declarat Adrian Vlaicu, reprezentantul CFR Călători.
"Nu au fost prudenţi"
Informaţii privind starea liniei de cale ferată ar fi trebuit să fie primite de la regionala Galaţi a CFR SA, condusă de Ionel Filimon, care conduce şi comandamentul de iarnă din acea parte a ţării.
Contactat de EVZ, acesta a declarat că decizia de a pune sau nu un tren în operare o ia CFR Călători şi că informaţii privind existenţa unor suluri de zapadă pe linie au fost transmise mai departe, acesta fiind unul dintre motivele pentru care o drezină se afla în faţa trenului.
Drezina nu a făcut însă faţă. "La un viscol de 100 de km/h, sulurile de zăpadă erau într-o continuă modificare. Dumneavoastră sunteţi mai prudentă. Cei care au dat drumul trenului poate că nu au fost", a declarat Filimon, întrebat de ce nu s-a decis anularea cursei din moment ce era viscol, o măsură adoptată de multe ori în ultimele zile de autorităţi.
EVZ a încercat să-l contacteze şi pe directorul regionalei de călători. Costin Ştefan a refuzat, însă, să facă declaraţii, îndemnându- ne să cerem informaţii de la sediul central al companiei.
INCONŞTIENŢĂ
Despre "celula de criză"
"De când sunt eu în CFR n-am întâlnit aşa ceva", ne-a declarat un reprezentant din cadrul comandamentului de iarnă al CFR, în legătura cu întârzierea incredibilă a trenului Galaţi-Bucureşti.
Potrivit sursei EVZ, atunci când sunt situaţii meteo extreme, care ar putea afecta mersul trenurilor, se face o celulă de criză din care fac parte reprezentanţii tuturor diviziilor ale CFR ("Călători", "Marfă", "Infrastructură", "Telecomunicaţii" etc.).
"Aceştia colaborează între ei şi hotărăsc dacă se circulă sau nu pe anumite trasee cu probleme. Celula de criză a fost instaurată de când a fost anunţat codul portocaliu de ninsori şi viscol, iar toţi şefii din CFR nu au voie să părăsească judeţul şi sunt obligaţi să fie în permanenţă la dispoziţia detaşamentului de iarnă", a declarat sursa din cadrul CFR.
"La un viscol de 100 de km/h sulurile de zăpadă erau într-o continuă modificare. Dumneavoastră sunteţi mai prudenţi. Cei care au dat drumul trenului poate că nu au fost.“ IONEL FILIMON, director al regionalei CFR Galaţi
- 60 de ore în „Trenul gheţii”: „Au mers cinci metri înainte, cinci metri înapoi”