În timp ce extinderea Uniunii Europene în Balcani pare că bate pasul pe loc, statele din zonă pregătesc o mica uniune după modelul Schengen.
Președintele sârb Aleksandar Vučić, prim-ministrul albanez Edi Rama și prim-ministrul macedonean Zoran Zaev au semnat un acord economic trilateral în cadrul unui forum de afaceri regional în urmă cu două luni. Cunoscută drept Inițiativa Open Balkan - Balcanii Deschiși, acordul dintre Serbia, Albania și Macedonia de Nord este o formă incipentă a unei piețe comune a acestor state balcanice care așteaptă să adere la Uniunea Europeană, după cum se arată într-o analiză Euronews.
Inițiativa este axată pe comerț și propune libera circulație a mărfurilor și a cetățenilor precum și acces liber pe piețele muncii. Aceasta urmează o încercare anterioară inițiată în timpul Procesului de la Berlin, din 2014. La momentul respectiv Germania a propus o astfel de inițiativă de cooperare, sub conducerea sa, pentru țările din Balcanii de Vest. Procesul de la Berlin a fost o acțiune menită să liniștească euroscepticismul crescut din regiune.
Șapte ani mai târziu, țările din regiune încearcă să facă lucrurile pe cont propriu, cu sau fără ajutorul UE.
De la Belgrad la Tirana fără niciun control
Premierul albanez susține că această mișcare urmărește ca Balcanii de Vest să nu rămână blocați într-o „mică caricatură a UE, în care pentru orice acțiune este nevoie de consens și toată lumea o poate bloca printr-un veto”.
Premierul sârb Vučić a avut, de asemenea o atitudine pozitivă, precizând că a venit momentul „să luăm lucrurile în mâinile noastre și să decidem singuri asupra destinului și viitorului nostrum”. El a estimat că de la 1 ianuarie 2023, nu vor exista controale de la Belgrad până la Tirana, capitala Albaniei.
O lovitură de imagine pentru liderii din zonă
Toby Vogel, analist la Democratization Policy Council, un think-tank cu sediul la Berlin, crede că inițiativa Open Balkan este o lovitură de imagine pentru liderii politici din zonă.
„Ambiția lui Vučić este mai mare. El se vede pe sine ca lider regional și, bineînțeles, a fi liderul tuturor sârbilor este de ajutor în toate acestea, dar de îndată ce intră în conflict cu ambiția sa regională, cred că va merge pe rolul regional”, a explicat el.
Problema care afectează Balcanii de Vest este etno-naționalismul galopant care a făcut ca Bosnia să fie ambivalentă în ceea ce privește aderarea la această inițiativă condusă de Serbia. Unii dintre liderii din Muntenegru, de asemenea se împotrivesc creșterii naționalismului sârb în țara lor. Iar aceste probleme nu vor fi rezolvate printr-o abordare pur economică.
Extinderea UE în zonă ar putea fi moartă
Pe de altă parte, o astfel de uniune este văzută cu ochi buni de unii oficiali europeni, susține Toby Vogel, dar numai în particular. Aceștia sunt dispuși să admită, neoficial, că extinderea UE în regiune este moartă, iar o astfel de alternativă ar putea fi binevenită.
Și, în ciuda faptului că țările din regiune încă mai au ca obiectiv să devină membre ale UE, inițiativa Open Balkan ar fi un premiu de consolare în locul aderării.