„Trăim într-o epocă în care cel care încalcă legea este privilegiat în comparație cu cel care o apără”, așa își începe Floris de Bonneville, editorialistul site-ului de dreapta bvoltaire.fr, materialul dedicat celor trei lideri ai organizației Generation Identitaire condamnați recent la 6 luni de închisoare, o amendă de 2.000 de euro și ani de privare de drepturile lor civile și familiale vina de a fi atras atenția asupra faptului că autoritățile nu fac mai nimic pentru a stopa imigrația ILEGALĂ.

Recunosc, aceasta este formularea mea, în motivarea sentinței, cei trei judecători au scris altceva: „activități exercitate în condiții care creau confuzie în mintea publicului cu exercitarea unei funcții publice”.

Nu, nu e vorba de faptul că activiștii și-ar fi asumat calități oficiale, pentru că nu au făcut acest lucru. În 21 aprilie 2018, Génération Identitaire a pus la punct o operațiune de proporții la Col de l'Echelle, un punct de trecere între Franța și Italia pe unde imigranții pătrundeau nestânjeniți în Hexagon. O sută de activiști de dreapta îmbrăcați în jachete de culoare albastru deschis, ajutați de două elicoptere, au montat un banner uriaș și o „frontieră simbolică”.

Potrivit site-ului Generation Identitaire, procurorul care a anchetat acest caz a recunoscut că împotriva activiștilor naționaliști nu s-a depus nicio plângere și nici nu s-a înregistrat vreo pertubare a activităților. Cu toate astea, justiția de nivel Schengen a Franței și-a făcut datoria și a amendat Generation Identitaire cu suma maximă 75.000 de euro. Cei trei naționaliști au fost trimiși după gratii. Numele lor trebuie amintite- Romain Espino, Clément Galant și Damien Rieu. De altfel, Rieu a dat răspunsul cuvenit pe twitter: „Această decizie politică este o onoare, o medalie care ne întărește să continuăm lupta noastră pentru Franța". În România zilelor noastre nu s-au pomenit asemenea dovezi de luptă dezinteresată pentru apărarea unei țări care alunecă din ce în ce mai tare spre statutul de colonie.

Tocmai de aceea, în justiția românească nu s-au înregistrat până acum cazuri atât de flagrante precum condamnarea militanților Generation Identitaire în Franța sau a lui Tommy Robinson în Marea Britanie. La noi, e mult mai simplu. Cu o clasă politică în care corupția e extrem de răspândită, rolul justiției europene e mult mai simplu.

Tuturor politicienilor care se arată nesupuși li se pun dosarele în mișcare. Cei care stau cuminți au numai de câștigat. Exemplele sunt nenumărate. Cel mai bun exemplu este PSD. Departe de mine ideea că Liviu Dragnea e nevinovat, deși mă îndoiesc că marile dosare în care ar trebui cercetat vor ajunge vreodată pe masa justiției.

Trimiterea lui la închisoare a jucat, însă, pentru PSD, rolul de ultim avertisment. Iar Viorica Dăncilă, surprinzător, pare să fi înțeles perfect mesajul. Poate mă înșel, dar eu nu găsesc nicio altă explicație pentru care, de la atitudinea sfidătoare și combativă a PSD față de birocrații de la Bruxelles, s-a ajuns acum la o supunere oarbă, inclusiv în ceea ce privește acceptarea unei cote din imigranții salvați din Mediterană.