Am întrebat și am ascultat explicațiile judecătoarei Lavinia Coțofană, asiprantă la un loc în CSM, cu privire la imensa avere declarată și am fi și crezut-o dacă regulile meseriei nu ne-ar fi impus să căutăm informații și din alte surse. Așa că am umblat prin arhivele electronice ale instanțelor, am întrebat avocați, foști colegi din Baroul București ai soțului doamnei judecător. Astfel s-a conturat o poveste tumultoasă despre soții Gheorghe și Lavinia Coțofană, persoane cu activități care nu cadrează cu un om care se desfășoară în justiție, avocatură sau servicii secrete.

Nu știm cine sau ce a îndemnat- o pe Lavinia Coțofană, fost ofițer SRI ajuns magistrat în Judecătoria Curtici (Arad), să facă pasul spre Consiliul Superior al Magistraturii și astfel să se expună public cu avere și cu probleme șocante de familie. Căci, dacă rămânea judecător la Curtici, nimeni n-ar fi aflat că a fost angajata SRI timp de 11 ani, că soțul are o condamnare, că ea a fost cercetată disciplinar sau că e putredă de bogată. Povestea ei, însă, devoalează practici grave, ce merită analizate chiar de CSM.

Informațiile noastre, provenite, așa cum am spus, din documente oficiale și din rândul oamenilor care i-au cunoscut pe soții Coțofană, arată că parte sau mare marte din averea judecătoarei Laviniei Coțofană provine din veniturile nedeclarate ale soțului ei, avocatul Gheorghe Coțofană, în prezent exclus din profesie în urmă unei condamnări de 4 ani de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală.

Afacerea care i-a adus condamnarea

Una dintre afacerile soțului ei, intens plimbată pe la Parchet, a debutat în anul 2006, iar în urma ei avocatul Coțofană s-a ales cu respectiva condamnare. În acel an, avocatul Gheorghe Coțofană a fost contactat de către Iacob Maria Lucia, pentru a o reprezenta întro contestație aflată pe rolul Judecătoriei Buftea, cu privire la o licitație pentru cumpărarea de acțiuni la o societate comercială (Fortisim SA Voluntari), acțiuni vândute de AVAS.

La primul termen, avocatul Coțofană a avut noroc. Contestația AVAS împotriva clientei sale a fost respinsă, fie că acțiunea n-a fost timbrată, fie că a fost tardiv introdusă. AVAS făcuse probabil contestația doar că să fie făcută. Clienta, mulțumită, i-a achitat lui Coțofană un onorariu generos și, cu timpul,au devenit prieteni de familie. Avocatul a intuit că Iacob Maria Lucia are posibilități financiare consistente, așa că o apropiere era profitabilă. Și a fost, spun sursele noastre.

Avocatul a petrecut împreună cu clienta și cu soțul ei Revelionul 2006-2007, s-a simțit excelent, iar drept mulțumire le-a dedicat gazdelor niște poezii scrise de el. Însă, la câteva zile de la petrecere, în luna ianuarie 2007, avocatul Coțofană introduce cerere de executare silită a clientei sale, Iacob Maria Lucia, pentru un pretins onorariu de succes de 500.000 de euro.


Executorul i-a luat 500.000 de euro Mariei Iacob. Mai târziu, în timpul procesului, s-a spus că inițial el a intenționat să execute acțiunile pentru care își reprezentase clienta, deoarece acțiunile la Fortisim SA asigurau controlul asupra unui teren de vreo 50 ha în comună Stefanesti. Deci terenul valora mult mai mult decât acțiunile!

Uluită, clienta Iacob a contestat executarea silită și contractul de asistentă juridică prezentat de Coțofană pentru onorariul de 500.000 euro, argumentând că nu l-a semnat niciodată. Dar, în ciuda contestațiilor, procedurile de execuatare silită au continuat prin poprirea conturilor, iar Iacob Maria Lucia este executată în dosarul 141/2007, pentru suma de 500.000 euro și 30.000 euro cheltuieli de executare.

A încercat să șteargă urmele fiscale

Iacob face contestații peste contestații, se expertizează contractul cu Coțofană, dar pierde deoarece la vremea respectivă contractele avocațiale se făceau în dublu exemplar pe hârtie autocopiativa, iar avocatul păstra copia. Originalul rămânea întotdeauna la client. Femeia nu avea de unde să scoată originalul, deoarece a negat că l-a semnat, iar expertiza grafoscopică făcută pe copia deținută de avocat nu putea fi considerată relevantă, chiar dacă a confirmat afirmațiile Mariei Iacob.

O lovitură de maestru, pe care numai anumite categorii de oameni o pot gândi și aplica! Avocatul Coțofană s-a trezit cu banii în buzunar, dar n-a plătit taxele aferente onorariului și nu înregistrează suma în contabilitate. Își cumpără un Lexus, în leasing, cumpără bijuterii etc. practic îi spăla transformându-i din cash în aur și diamante.

Dacă ne uităm la declarația de avere a Laviniei Coțofană, parte din acele bijuterii au fost achiziționate după tunul dat Luciei Maria Iacob.

Lucia Iacob a tot depus plângeri peste plângeri, dar fără succes. Coțofană, simțindu-se în colțit, ia decizia, în 2008, să se mute din București la familia Laviniei, la Curtici. Se înscrie în Baroul Arad și credea că astfel urmele fiscale i se șterg. Paradoxal, obține și adeverință de la administrația financiară precum că societatea de avocați la care era partner nu datorează sume restante, dimpotrivă, înregistrează pierderi, așa cum reiese și din declarația de avere a judecătoarei.

Maria Lucia Iacob nu s-a lăsat și a depus plângere și la ANAF. Așa s-a aflat de cei 500.000 euro încasați drept „onorariu de succes”. ANAF începe controlul și sesizează și Parchetul cu privire la infracțiunile de fals, uz de fals și evaziune fiscală.

Dupa trei ani de procese, în 2014 avocatul Coțofană este condamnat la 4 ani cu suspendare și obligat să plătească taxele aferente sumei de 500.000 euro și majorarile și penalitățile aferente, adică peste 500.000 de lei.

Proprietar pe numele altcuiva

N-au putut să-l ajute în problemele cu legea nici soția de la SRI, devenită între timp judecătoare, nici nașul său, fostul senator Traian Rece. Ca să scape de executare, Coțofană găsește soluția salvatoare! „Vinde” cele trei apartamente pe care le are în București, dar își păstrează dreptul de uzufruct viager. Rămâne astfel proprietar, dar pe numele altcuiva. Practic nu poate fi executat. Iar toată averea mobilă, bani și bijuterii o donează celor două fiice și Laviniei. Deci statul nu are ce executa.

Aceasta este povestea unui avocat „de succes” și a soției sale, fost ofițer de informații, acum judecător, care acum vrea să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii.

Onorariul ascuns, posibil investit în bijuterii

Soţul judecătoarei Lavinia Coţofană, avocatul Gheorghe Coţofană, a fost condamnat definitiv, în data de 8 octombrie 2014, la 4 ani de închisoare pentru evaziune fiscală în variantă agravată de Curtea de Apel Bucureşti. Magistratul fondului a decis însă să îi suspende executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, hotărâre rămasă definitivă prin decizia din 27.07.2015 a Înaltei Curţi. Surse judiciare susţin că acesta nu a plătit la Fisc taxe pentru un onorariu. Este posibil ca din acest onorariu să fi fost achiziţionate unele din bijuteriile exorbitante ale judecătoarei Lavinia Coţofană (n.r. – între care şi un inel de platină cu diamant de 70.000 de euro), ca o metodă de a ascunde suma nedeclarată. Pentru această infracţiune Gheorghe Coţofană a fost exclus din Barou. Pe blogul personal Coţofană spune că şi-a susţinut doctoratul „la Universitatea elvețiana Alpine din Nidau” şi este „foarte bun în avocatură”. Surse judiciare ne-au declarat însă că universitatea nu ar fi una recunoscută, iar doctoratul acestuia este, de fapt, vechea sa teză de licenţă.

Lavinia Coţofană, cu soacra la tribunal

Puţini sunt cei care ştiu că atât judecătoarea Lavinia Nicoleta Coţofană, cât şi soţul ei, avocatul Gheorghe Coţofană, au fost implicaţi, în calitate de inculpaţi, la un moment dat, într-un dosar având ca obiect infracţiunea de „lovire și alte violenţe. Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5 pe data de 15.08.2006, deci în anul în care cei doi s-au cunoscut, iar informaţii cu privire la termene pot fi consultate pe portalul instanţelor de judecată (n.r. – dosar numărul 11316/302/2006). Partea vătămată este o anume Elisabeta Petrescu, despre care sursele noastre afirmă că este soacra judecătoarei Lavinia Nicoleta Coţofană, pe care fiul și nora ar fi agresat-o. O primă soluţie de achitare a fost pronunţată pe data de 01.06.2007. Instanţa ierarhic superioară, Tribunalul Bucureşti, a înregistrat cauza în recurs în data de 10.09.2007 însă la primul termen de judecată, în 03.10. 2007, magistraţii au respins recursul ca tardiv declarat de către partea vătămată, iar decizia fondului a rămas definitivă.

Coțofană, încă o dovadă că Justiția e „câmpul tactic” al SRI

Judecătoarea Lavinia Nicoleta Coțofană, fost ofițer SRI şi aspirantă la calitatea de membru CSM, a declarat, la Antena 3, că l-a cunsocut pe soțul său – avocatul Gheorghe Coțofană – în 2006, pe vremea când acesta îl apăra pe omul de afaceri Ovidiu Tender. În contextul în care Alina Bica a acuzat presiuni din partea generalului SRI Florian Coldea, pe vremea când aceasta conducea DIICOT, pentru a-l scăpa pe Tender de condamnare, având în vedere afacerile pe care le derula în Africa (n.r. – Bica fiind şi procurorul care a instrumentat dosarul lui Tender, „RAFO-Carom), judecătoarea a fost întrebată dacă s-a implicat în vreun fel în dosar, având în vedere că la acea vreme era ofițer activ.

Judecătoarea a ezitat un moment, apoi a dat un răspuns cel puțin ciudat, din care reiese, oricum l-am interpreta, că SRI avea pregătit un dosar operativ, paralel cu cel din Justiție al lui Tender. Răspunsul ei confirmă cele susținute de generalul Dumitru Dumbravă, cel care a declarat, în esență, că Justiția e „câmpul tactic” al SRI şi că serviciul urmăreşte ce se întâmplă în dosare: Ăă…Nu am lucrat. Dosarul probabil a fost instrumentat de Direcția Economică. Eu am lucrat de la început la Direcția de Apărare a Constituției. Noi nu am avut nicio legătură cu dosarul domnului Tender. Eu ştiu doar atât de la soțul meu: că nu s-a încercat mituirea prin intermediul soțului meu”.

Lavinia Coțofană face referire la episodul din 2006, când Gheorghe Coțofană a încercat să îl „cumpere” pe unul dintre experții contabili din dosarul „RAFO-Carom”, Cristian Bejenaru. Redăm un scurt pasaj din interceptări:

„Expert Bejenaru Cristian: (…) Mai am de pus nişte…de făcut nişte calcule, de adunat nişte sume, da’ în tot cazu’ e …jale şi urgie ce e pe aici.

Coțofană Gheorghe: Ştiu, ar trebui s-o dăm ambiguă ca să poată fi scoasă (n.proc. – expertiza)

Bejenaru Cristian: Ambiguă nu poți frate s-o dai, pentru că ştii care sunt lucrurile. (…)”.

Întrebată dacă l-a cunoscut pe generalul Coldea sau pe soția acestuia, judecătoarea a răspuns: „Mie nu mi-a fost şef, el lucra înainte la Direcția Antitero. Nu am interacționat direct cu domnul sau cu doamna (n.r. – Coldea).

Te-ar putea interesa și: