România va trece la ora de iarnă 2024 în noaptea aceasta, ceasurile fiind date înapoi la ora 4:00, care va deveni ora 3:00. Astfel, vom beneficia de o oră suplimentară de somn. Cu toate acestea, se ridică tot mai multe întrebări legate de necesitatea acestei practici și de impactul pe care schimbarea orei îl are asupra ritmului biologic și asupra obiceiurilor noastre zilnice.
România trece la ora de iarnă sâmbătă noapte
În noaptea de 26 spre 27 octombrie, România va trece la ora de iarnă 2024, ajustând ceasurile cu o oră înapoi, pentru a marca începutul sezonului rece. Următoarea modificare a orei va avea loc în primăvara anului 2025, mai exact în noaptea de 29 spre 30 martie, când vom reveni la ora de vară. Acest sistem, care presupune schimbarea orei de două ori pe an, are ca scop utilizarea mai eficientă a luminii naturale pe parcursul zilei.
Ajustarea ceasurilor afectează diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, inclusiv programul transporturilor. De exemplu, călătoriile feroviare sunt adaptate la noul orar: trenurile care se află în mișcare la momentul schimbării orei vor opri în stații și vor staționa până la ora de plecare conform noului orar. Această măsură este luată pentru a menține coerența în programul feroviar și a evita confuziile în rândul pasagerilor.
Sistemul de trecere la ora de vară și la ora de iarnă este în continuare o practică dezbătută la nivel european, cu discuții periodice despre eliminarea schimbării orei. Deși există argumente care susțin economisirea energiei și creșterea timpului petrecut în lumină naturală, mulți specialiști atrag atenția asupra efectelor negative asupra sănătății și ritmului de viață al oamenilor.
Ora de iarnă. Sursă foto: Freepik
De se schimbă în continuare ora
Schimbarea orei, introdusă pentru prima dată în Europa în perioada Primului Război Mondial, a fost inițial gândită pentru a reduce consumul de energie prin utilizarea extinsă a luminii naturale pe parcursul zilei. De-a lungul timpului, această practică a fost adoptată de tot mai multe țări și, în prezent, este aplicată uniform în întreaga Uniune Europeană, urmărindu-se sincronizarea fusurilor orare pentru statele membre.
Cu toate acestea, în ultimii ani, discuțiile cu privire la utilitatea schimbării orei au luat amploare, numeroase studii arătând că beneficiile economice sunt reduse, iar efectele negative asupra sănătății oamenilor sunt considerabile. Tulburările de somn și adaptarea dificilă la noul ritm de viață sunt adesea menționate drept principale probleme legate de schimbarea orei, determinând multe state să pună sub semnul întrebării necesitatea continuării acestei practici.
În cadrul Uniunii Europene, fiecare stat membru a fost invitat să aleagă între ora de vară sau cea de iarnă ca opțiune permanentă, decizie care trebuia adoptată până în 2021. Însă, lipsa unui consens la nivelul țărilor europene a menținut schimbarea sezonieră în vigoare, astfel că această ajustare continuă să aibă loc până la stabilirea unei poziții comune clare privind viitorul acestei practici.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Adaptarea la ora de iarnă poate influența în mod direct ceasul biologic intern, responsabil pentru reglarea somnului și a nivelului de energie pe parcursul zilei. Această ajustare a ritmului circadian poate produce perturbări, mai ales la persoanele sensibile la variațiile de lumină și întuneric, amplificând probleme de somn și afectând capacitatea de concentrare.
Pe lângă efectele asupra somnului, schimbarea orei și zilele mai scurte din sezonul rece contribuie la stări de oboseală și, uneori, la un tonus psihic mai scăzut. Diverse studii au evidențiat o ușoară creștere a riscului de accidente și a problemelor de sănătate legate de inimă imediat după schimbarea orei, semnalând că această tranziție afectează inclusiv siguranța și sănătatea generală a populației.
Ce impact are schimbarea asupra rutinei zilnice
Pentru a minimiza efectele trecerii la ora de iarnă, specialiștii sugerează o serie de ajustări care să sprijine adaptarea corpului la noul program. Pregătirea pentru schimbarea orei, prin ajustarea treptată a orelor de somn și trezire cu câteva zile înainte, poate reduce senzația de oboseală. Lumina naturală, la care ar fi bine să ne expunem mai mult dimineața, ajută la reglarea ritmului circadian și îmbunătățește energia și dispoziția.
Adoptarea unor obiceiuri simple, cum ar fi evitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de somn și reducerea consumului de cafeină după-amiază, contribuie la un somn mai profund și la o adaptare mai lină la ora de iarnă. Aceste măsuri sunt utile în menținerea calității vieții, mai ales pe fondul zilelor mai scurte din sezonul rece.
Trecerea la ora de iarnă din 2024 aduce în discuție necesitatea unor ajustări și posibilitatea ca, în viitor, această practică să fie reevaluată. Chiar dacă unele state europene consideră renunțarea la schimbarea orei, gestionarea efectelor sale asupra ritmului zilnic rămâne o provocare pe care o putem controla printr-o rutină adaptată.