Președintele Traian Băsescu s-a întors, azi, de la Chicago (SUA) unde a avut loc summitul NATO. Șeful statului a prezentat concluziile reuniunii NATO într-o declarație de presă susținută la Aeroportul "Henri Coandă".

Iată cele mai importante declarații ale șefului statului:

• Am să prezint concluziile participării la summitul NATO.
• Am avut trei întâlniri bilaterale: cu președintele Poloniei, cu cel al Turciei și cel al Ucrainei.
• Întâlnirea cu președintele Ianukovici a avut ca obiectiv asigura discutării problemelor și cooperarea pentru rezolvarea lor.
• În ceea ce privește Summitul, pentru cei care au văzut deja concluziile summitului, concluzia nu poate fi decât una singură. După Chicago avem un alt fel de NATO. Avem un NATO care își asumă nu numai responsabilități militare, ci și politice. Tendința acestei organizații este să devină una globală, extrem de influentă. E un summit care conturează profilul politic al NATO.
• Deciziile luate la Summit: Problema Afganistan nu a fost miezul Summitul-ui. Concluzia a fost că NATO mai organizează operațiun până la 31.12.2014. După aceea va asigura asistență tehnică și logistică autorităților afgane.
• România nu și-a anunțat contribuția în Consiliul Nord-Atlantic, nici de-a lungul summitului. Urmeayă să o anunțăm. Se va ține cont și de felul în care au contribuit până acum statele la operațiunile din Afganistan.
• Decizia privind declararea capacității interimare a sistemului antirachetă NATO. Sistemul antirachetă din România este un proeiect România-SUA. Nu este încă integrat în sistemul NATO dar va fi integrat în viitor.
• Când sistemul antirachetă română-american va fi finalizat, el va fi integrat în sistemul global al NATO.
• Din punctul nostru de vedere, Declaraţia Summitului acoperă integral mandatul stabilit de CSAT cu aproape un an în urmă, mandat pe care diplomaţii noştri, fie că vorbim de Reprezentanţa de la NATO, condusă de ambasadorul Ducaru, fie că vorbim de Ministerul de Externe, prin implicarea directă a secretarului de stat Bogdan Aurescu şi a aparatului lui, deci, spuneam, acest mandat este reflectat integral în Declaraţia Summitului. Astfel, Declaraţia Summitului, spre exemplu, la art. 48, face trimitere directă exact la elementele de politică externă şi de securitate regionale şi este vizată Marea Neagră, Balcanii de Vest, zona extinsă a Mării Negre şi, nu în ultimul rând, cooperarea la Marea Neagră în formatele existente.
• De asemenea, în ceea ce priveşte aceleaşi zone de conflicte îngheţate, concluziile preiau în mod clar principiile pe care România le-a utilizat atunci când susţine soluţiile pentru conflictele îngheţate şi anume respectarea integrităţii teritoriale a statelor, fie că vorbim de Republica Moldova, de Georgia, de Azerbaidjan sau de Armenia.
• NATO şi UE au aceleaşi valori şi interese strategice. UE este un partener unic şi esenţial pentru NATO. Consolidarea deplină a acestui Parteneriat Strategic, conform celor convenite de cele două organizaţii şi aşa cum s-a consfinţit în conceptul strategic al Alianţei este deosebit de importantă în actualul climat de austeritate.
• Pentru noi a fost o surpriză această abordare, este evident că ea a fost negociată la nivelul Consiliului European cu secretarul general al NATO şi a ajuns la concluzia necesităţii construcţiei Parteneriatului Strategic între NATO şi UE. Este pentru noi un lucru extrem de important, pentru că această formulare, confirmă o viziune corectă pe care România a avut-o legată de Parteneriatul Strategic al ei cu SUA, iar astăzi vorbim de Parteneriatul Strategic al UE, practic cu SUA.
• Este un lucru pe care nu-l spun cu bucurie, dar este o realitate, UE a pierdut competiţia pentru a fi mai relevantă decât SUA în interiorul NATO şi în problemele de securitate. Ambiţiile pe care le-am avut noi, în vechea Europă, s-au făcut praf în faţa alocării de resurse şi a capacităţii de a menţine în securitate toate statele membre NATO. Nu este un lucru rău, era soluţia previzibilă de multă vreme şi faptul că la acest summit se stabileşte Parteneriatul Strategic între NATO si UE este confirmare că România a avut o viziune corectă de mulţi ani, de vreo opt ani.
• O altă decizie a fost cea privind consolidarea unul Parteneriat Strategic între UE și NATO, este vorba de un parteneriat strategic cu SUA. SUA alocă 76% din resursele NATO. Vechea Europă a pierdut competiția privind furniyarea de securitate. Nu este o bucurie, dar e o realitate. Asta confirmă că România a avut dreptate să susțină un parteneriat strategic cu SUA, un parteneriat pe care îl avem de mai mulți ani.
• După acest Summit, NATO este mai puternică. Până acum avea doi piloni prin care proteja: forțele convenționale (terestre, navale și aeriene) și forțele nucleare de descurajare a amenințărilor. Acum s-a creat al treilea pilon: sistemul de apărare antirachetă.
• Se mărește profilul politic al NATO.