Relaţia preşedintelui Traian Băsescu cu fostul său consilier şi apropiat Claudiu Săftoiu a ajuns ieri la ameninţări cu acţionarea în judecată.

Prin purtătorul său de cuvânt, şeful statului l-a avertizat pe Săftoiu că „va urma calea legală“, dacă nu-şi probează afirmaţiile care l-au dat drept unul dintre beneficiarii interceptărilor ilegale ale telefoanelor politicienilor. Cu o zi înainte, fostul şef al SIE susţinea la Realitatea TV că, „acum un an, acum doi ani“, când încă era consilier la Cotroceni, a aflat „de la preşedintele României că el ştia ce vorbeau Iliescu şi Mircea Geoană“.

Nu este pentru prima oară când Băsescu cere „ajutorul“ justiţiei pentru a-şi rezolva problemele sensibile. O situaţie asemănătoare a fost scandalul în care fostul consilier al preşedintelui Emil Constantinescu l-a acuzat că a fost colaborator al Securităţii. Traian Băsescu l-a dat pe acesta în judecată, cerându-i să aducă probe. Deşi Ciuvică s-a bazat pe o filă din registrul Securităţii din Constanţa, el a pierdut procesul cu şeful statului, care a exploatat la maximum mediatic tot scandalul.

Parchetul ignoră sugestiile de la Cotroceni

„Afirmaţiile domnului Claudiu Săftoiu sunt iresponsabile, neadevă rate, iar şeful statului va urma calea legală“, a anunţat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, fără a preciza ce acuzaţii i s-ar aduce lui Săftoiu. Înainte de a face vreun gest concret, Băsescu a chemat însă indirect Parchetul General să se autosesizeze „în cazul unor afirmaţii de o asemenea gravitate“. Cu toate acestea, Parchetul a anunţat că nu va da curs acestei sugestii, deoarece, în declaraţiile lui Săftoiu, „nu rezultă elementele unei fapte penale determinate“.

Verdictul de la Cotroceni a fost însă clar: „Dacă există persoane care spun că au primit informări privind viaţa privată sau activitatea politică a unor cetăţeni români, respectivele persoane se fac vinovate de tăinuirea unor astfel de presupuse derapaje“, a adăugat Turcan.

Băsescu ia distanţă de interceptări

Purtătorul de cuvânt al şefului statului a ţinut să precizeze că „preşedintele nu a solicitat foştilor sau actualilor directori ai serviciilor de informaţii şi nici nu a primit din iniţiativa acestora informări despre viaţa privată sau activitatea politică a unor cetăţeni români“ şi că, în plus, „încurajează parlamentul să clarifice această chestiune“, aşa cum a cerut şi fostul preşedinte, Emil Constantinescu. Întrebat de unde ştia şeful statului despre întâlnirile dintre politicienii candidaţi la funcţia de prim-ministru şi oameni de afaceri pe tema înfiinţării Companiei Naţionale Energetice, atenţionare lansată de Băsescu în campanie, Turcan a evitat însă răspunsul. „Aţi auzit sau aveţi vreo informaţie că respectivele afirmaţii ar avea la bază lucruri ilegale?“, s-a eschivat el.

În plus, pentru a lua distanţă de interceptările care ar fi ajuns pe masa sa, Băsescu a reamintit, prin purtătorul său de cuvânt, că este „primul şef de stat“ care „nu a propus în funcţia de director al SRI şi SIE persoane care proveneau din partidul care îl susţine sau persoane apropiate“. „Evident, cu excepţia domnului Săftoiu“, a adăugat Turcan.

Iliescu, sunat de Băsescu

Ca urmare a scandalului, Băsescu a făcut uitate tensiunile cu Ion Iliescu şi l-a sunat ieri pe fostul preşedinte să-i spună că declaraţiile lui Săftoiu „sunt o făcătură“.

Episodul a fost povestit la Antena 3 chiar de preşedintele de onoare al PSD, care a admis că îl consideră pe Băsescu „tentat“ de interceptări, dar „nu lipsit de inteligenţă“. „Nu-l bănuiesc pe Traian Băsescu că nu ar fi tentat, ţinând seama de apetitul său pentru control. Dar nu-l cred nici lipsit de inteligenţă să apeleze la aceste chestiuni“, a spus Iliescu.

Instanţa, soluţia ieşirii din criză

Dincolo de scandalul privind colaborarea cu Securitatea, provocat de Mugur Ciuvică, Traian Băsescu a mai jucat pe cartea justiţiei în momente de criză care au intervenit pe parcursul carierei sale politice. De fiecare dată, şeful statului a exploatat mediatic la maximum situaţia. În afacerea „Flota“, Băsescu şi-a dat demisia din parlament, în 1996, renunţând la imunitate, pentru scurt timp însă pentru că a fost ales din nou şi a devenit chiar ministru al transporturilor. O reţetă similară a fost folosită în cazul „Mihăileanu“, provocat tot de un ONG condus de Mugur Ciuvică. Acuzat că a cumpărat ilegal o casă pe vremea când era primar general, Băsescu a susţinut public că nu a făcut nimic ilegal şi că renunţă la casă în cazul unei soluţii nefavorabile.

RAPOARTE DE LA SERVICII

Cătălin Harnagea: şeful statului poate cere orice

Potrivit lui Catălin Harnagea, fostul şef al SIE (1997-2001), preşedintele are dreptul să ceară orice fel de informaţii, însă în baza legislaţiei existente.

„Şi nu atât preşedintele, cât serviciul are nevoie de un suport legal pentru a putea declanşa o activitate de monitorizare. Şefii serviciilor secrete sunt obligaţi să furnizeze preşedintelui informaţiile solicitate fie în formă brută, fie sub formă de sinteză. Solicitarea preşedintelui poate fi scrisă sau verbală“, susţine Harnagea, precizând că aşa funcţiona sistemul în perioada în care a condus SIE. Predecesorul lui Harnagea la şefia SIE, Ioan Talpeş (1992-1997), afirmă că informaţiile de tipul celor invocate de Claudiu Săftoiu nu ajungeau niciodată pe masa preşedintelui.

„Informaţiile trimise de SIE la preşedinţie priveau securitatea României şi dezvoltarea intereselor ţării. Eu nu am trimis niciodată la Cotroceni informaţii privind convorbirile telefonice dintre Corneliu Coposu şi Emil Constantinescu, să zicem. Vă garantez!“, subliniază Talpeş. „Nu am întâlnit declaraţie mai degradantă decât cea a domnului Săftoiu la adresa serviciilor secrete, şi asta în condiţiile în care în România există atâtea posibilităţi de ascultare încât e posibil ca informaţiile să fi ajuns la Cotroceni din zone adiacente serviciilor sau chiar din zone care nu au nicio legătura cu acestea“, a conchis Talpeş. (Mihai Boeru)

AVOCAT

„Săftoiu nu poate pierde procesul“

Avocatul Antonie Popescu a declarat, pentru EVZ, că, din punctul său de vedere, Claudiu Săftoiu nu poate pierde un proces cu preşedintele Băsescu. Popescu, care îl reprezintă pe colonelul SIE Ionel Dragomir, cel care şi-a recâştigat postul după ce a fost dat afară după o ieşire publică a şefului statului, a afirmat că Săftoiu este protejat de Legea 571/2004 şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, două acte normative ce protejează persoanele care semnalează încălcări ale legii.

Popescu spune că declaraţia fostului şef al SIE ar putea fi considerată o probă. „Venea din sistem, nu era un personaj din exterior care voia să facă analize politice, să emită judecăţi de valoare, ci spunea ce a constatat, poate, nemijlocit“, susţine avocatul. (Cristi Ciupercă)

OCTOMBRIE 2006. Claudiu Săftoiu, pe vremea când era omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu

APĂRAREA LUI SĂFTOIU

„Ce puteau să fie informaţiile preşedintelui despre politicieni? Bârfe?“

EVZ: Iniţial, aţi spus că aţi aflat direct de la preşedinte despre interceptări ilegale, ulterior aţi făcut un pas înapoi, făcând trimitere la declaraţii publice ale preşedintelui. Ce declaraţii publice a făcut preşedintele referitoare la interceptări? Claudiu Săftoiu: Nu s-a referit în declaraţiile publice la interceptări, s-a referit la discuţii între lideri politici. E vorba de declaraţii publice ale preşedintelui pe această temă şi acelea erau discuţii pe care Domnia Sa le afla şi eu m-am întrebat, ca orice simplu cetăţean, de unde le ştie.

Dumneavoastră însă nu sunteţi chiar un simplu cetăţean, aţi fost directorul SIE... Repet, este vorba de declaraţii publice pe care le-a făcut preşedintele şi pe care eu le-am văzut la televizor, după ce nu mai eram nici consilier prezidenţial, nici director al Serviciului de Informaţii Externe. Afirmaţia pe care am făcut-o nu are nicio legătură cu perioada în care am lucrat la Cotroceni sau am fost directorul SIE. E vorba de perioada de după 17 martie 2007 (când a fost schimbat din fruntea SIE - n.r.). La această perioadă m-am referit, în nici un caz înainte. Eu vedeam la televizor că preşedintele avea tot felul de informaţii despre oameni implicaţi în politică.

Dar cât timp aţi fost consilier la Cotroceni sau şef la SIE nu aţi avut cunoştinţă de cazuri de interceptă ri ilegale? Eu nu mă refer şi nu am cum să mă refer la perioada de dinaintea părăsirii şefiei SIE, pentru că atunci aveam un angajament de confidenţialitate. Din acest motiv, în nici un caz eu nu mă refer la acea perioadă şi nu voi face referire la ea. Rămân în această ecuaţie a păstrării secretului profesional.

Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat în care cataloghează drept „intoxicări“ afirmaţiile dumneavoastră. Aveţi vreo dovadă în sprijinul acuzaţiilor? Eu pot să prezint monitorizări de presă, citate din presă, care se referă la aceste declaraţii.

Dumneavoastră cum ajungeţi la concluzia că respectivele declaraţii se bazează pe interceptări ilegale? Nu am o dovadă, este vorba despre supoziţii legate de acel tip de informaţii pe care îl avea preşedintele despre politicieni. Ce puteau să fie? Bârfe? Dacă e o bârfă, preşedintele o transmite la televizor?

Dacă erau informaţii despre politicieni, excludeţi varianta ca preşedintele să fi aflat din presă despre întâlnirile lor? Eu nu exclud nicio variantă şi nici nu am spus că erau ca urmare a unor interceptări ilegale. Pur şi simplu mă întreb cum putea să ştie preşedintele aceste lucruri.

Dar în prima declaraţie vorbiţi explicit despre interceptări ilegale... Acesta a fost şi motivul pentru care am cerut să fac precizări la această primă declaraţie, pentru că eu am vrut de la început să mă refer la ceea ce preşedintele a declarat public.