Cazul unui camion abandonat pe o autostradă în Austria, cu 71 de cadavre la bord, a încins spiritele, mai ales după ce s-a spus că șoferul ar fi român. S-a dovedit ulterior că nu era român. Am răsuflat ușurați, dar era prea curând, pentru că alte zeci de conaționali sunt reținuți pentru implicare în traficul de persoane.

Polițiștii austrieci au reținut cinci persoane săptămâna trecută - patru bulgari și un afgan - în ancheta deschisă în cazaul camionului abandonat în estul Austriei. Aceștia au apărut în fața Tribunalului din Kecskemét (centrul Ungariei) și au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.

Victimele din camioane

Un TIR condus de un român a fost interceptat, vineri dimineaţă, în Austria, cu 26 de imigranți la bord, printre care se aflau și trei copii (cu vârste de 5 și 6 ani) care sufereau de „deshidratare severă”, starea lor de sănătate fiind „extrem de proastă”. „Cei trei copii au fost spitalizaţi. Medicii ne-au spus că au fost trataţi pentru o deshidratare severă”, a anunţat poliţia austriacă într-un comunicat. „Dacă și-ar fi continuat drumul, probabil că situația ar fi putut deveni critică”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei din landul Austria Superioară.

C a m i o - nul, înregistrat în România, a fost oprit de poliţiști după ce fusese dat în urmărire. Imigranții ilegali proveneau din Siria, Bangladesh și Afganistan şi doreau să ajungă în Germania. Șoferul, un român de 29 de ani, refuzase să oprească la un control de rutină. A fost arestat. „Şoferului puţin i-a păsat de oamenii aflaţi în spate. Noi n-am transporta nici animalele în aceste condiții pe drumurile din Austria”, a declarat David Furtner, purtător de cuvânt al poliţiei pentru landul Austria Superioară.

Refugiați neidentificați

Incidentul are loc la scurt timp după descoperirea cadavrelor a 71 de refugiaţi în camionul frigorific din Austria. Printre morţi erau patru copii, printre care un bebeluş. Poliţia austriacă a anunţat că speră să identifice refugiații examinând telefoanele mobile găsite asupra unor cadavre. Examinarea rucsacurilor, bagajelor şi îmbrăcăminţii a oferit puţine indicii, cu excepţia unui document de călătorie sirian.

Pe de altă parte, în dezbaterea mondială privind primirea a mi lioane de refugiaţi și imigranți clandestini, Papa Francisc s-a exprimat, ieri, împotriva mișcărilor xenofobe, prezente și printre catolici, şi a făcut apel la aceştia, să se mobilizeze pentru a-i primi pe refugiaţi.

Români reținuți la Budapesta

Epopeea românilor, pe această temă atât de controversată, a început miercuri, 26 august.

Patru cetăţeni români au fost reţinuţi, în Budapesta, fiind cercetaţi pentru trafic de persoane. În ziua următoare, alți 12 români au fost reținuți și audiați de autoritățile ungare, cu propunere de arestare preventivă.

Cei 16 români n-au solicitat asistenţă consulară, a anunțat MAE de la București, care a precizat, însă, că Ambasada României la Budapesta ţine legătura cu autorităţile ungare, pentru a obține date privind situaţia românilor și „este pregătită să acorde asistență consulară, în limita competențelor”.

Un consul de la Ambasada României la Budapesta a fost de faţă la audierile de la judecătorie şi a constatat că drepturile procedurale ale cetățenilor români au fost respectate. Aceştia au beneficiat de avocat din oficiu și traducător. Reprezentanţii legali ai celor 12 cetăţeni români au înaintat recurs.

FOTO: Imigranți ilegali, lângă un gard de sârmă ghimpată construit la granița cu Serbia, pentru a le opri trecerea spre Ungaria FOTO: AGERPRES

Miliarde de euro, câștigate din traficul de persoane

În ultimii 15 ani, traficul de ființe umane a generat câștiguri de 16 miliarde de euro, potrivit unui studiu elaborat de un grup de ziariști și analiști informatici, autori ai blogului The Migrant Files, scria ziarul spaniol El Pais, citat de Agerpres. Autoritățile austriece au reușit să afle care este prețul pe care trebuie să-l plătească un refugiat care intenționează să ajungă din Serbia în Germania, traversând Austria: 1.200 de euro. Din Grecia, „aventura” costă între 3.000 și 5.000 de euro, iar din Turcia, sumele ajung și la 10.000 de euro. „Pentru tronsonul Budapesta-Passau, prețul plătit de un refugiat este de 2.000 de euro”, spune purtătorul de cuvânt al poliției din Passau, Alexander Schraml. „După calculele mele, câștigurile traficanților care au abandonat camionul frigorific pe marginea autostrăzii austriece depășesc 140.000 de euro”, a adăugat el.

UE ar plăti miliarde țărilor africane care-și reprimesc imigranții

Banii ar urma să fie folosiți pentru a încuraja statele-sursă ale migrației să repatrieze cetățenii care nu reușesc să primească azil politic când sosesc în Europa, scrie publicația germană Der Spiegel.

Comisia Europeană vrea să ofere încă un miliard de euro țărilor africane da că acestea sunt de acord să reprimească imigranții care nu au dreptul legal de a rămâne pe teritoriul UE. Măsura este menită a încuraja autoritățile din țările afectate de război și sărăcie să primească înapoi cetățenii care au fugit, punându-și viața în pericol, pentru a găsi o soartă mai bună.

Propunerea vine du pă ce Martin Schultz, președintele Parlamentului European, a acuzat mai multe state europene că iau parte la „un joc nedemn” când intră într-o dispută privind redistribuirea refugiaților pe continentul european.

Schultz a cerut guvernelor europene, care nu au acceptat cererea UE de a se alătura planului de a împărți povara refugiaților, să facă mai mult pentru găsirea unei soluții. „Nu este un eșec al UE, ci al unor guverne care nu vor să-și asume responsabilitatea și împiedică, astfel, găsirea unei soluții comune”, a spus Schultz.

În opinia sa, guvernele acelor țări trebuie să renunțe la opoziție și să pună capăt acestui „joc nedemn”. (Simona Stupar)

Marile puteri europene vor o reuniune de urgență la Bruxelles

Miniştrii de Interne francez, german şi britanic au cerut, ieri, organizarea unei reuniuni JAI (Justiție și Afaceri Interne) din Uniunea Europeană „în următoarele două săptămâni”, pe fondul crizei imigranţilor.

FOTO: Sirieni pe Insula Samos. În primele șapte luni ale anului, 156.000 de imigranți au ajuns în Grecia FOTO: AGERPRES

Refugiați vs imigranți economici

Astfel, Bernard Cazeneuve, Thomas de Maiziere şi Theresa May cer preşedinţiei luxemburgheze a UE să organizeze un prim consiliu pe Justiţie şi Afaceri Interne, pentru a pregăti eficient deciziile celui din 8 octombrie și „pentru a progresa în mod concret”.

În ciuda gardului ghimpat, prin frontiera sârboungară au intrat, sâmbătă, 2.700 de imigranți ilegali

Cei trei oficiali s-au întâlnit la Paris și au discutat despre nevoia de a lua măsuri imediate ca să facă față provocării pe care o constituie aceste afluxuri de imigranţi.

Aceștia solicită, cel mai târziu până la sfârşitul anului, în Grecia și Italia, a așa-numitelor „hot spots”, centre de triere în care să se facă distincţia între refugiaţi şi imigranţi economici ilegali.

Franța critică țările din Est

Pe de altă parte, ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, consideră „scandaloasă” atitudinea unor ţări din estul Europei în faţa crizei refugiaţilor.

„Când văd cum un anumit număr de ţări din Europa nu acceptă cotele (de repartizare a imigranților), mi se pare scandalos”, a declarat Fabius, precizând că este vorba de ţări din estul Europei.

Distribuirea solicitanţilor de azil pe bază de cote în fiecare ţară europeană a fost respinsă de state precum Ungaria, Austria, Slovacia şi Slovenia. (S.S.)