În timp ce Rusia și Ucraina se acuză reciproc, la nivel ofi cial, pentru această tragedie, puterile occidentale, inclusiv SUA, susțin că separatiștii pro-ruși, din Estul Ucrainei, nu ar fi reușit să doboare avionul fără armament performant primit din Rusia

Aparatul Boeing-777, care zbura pe ruta Amsterdam-Kua- la Lumpur, s-a pră- buşit joi, în jurul orei locale 16.30, în apropiere de locali- tatea ucraineană Grabovo, si- tuată la circa 50 km de ora- şul Doneţk. Toate cele 298 de persoane aflate la bord şi-au pierdut viaţa.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko i-a infor- mat, ieri, pe cancelarul ger- man Angela Merkel și pe pre- mierul britanic David Came- ron în legătură cu echipa de anchetă internațională, care investighează circumstanţe- le tragediei aviatice. Liderul de la Kiev a subliniat că cele două cutii negre ale avionului ar trebui să rămână la exper- ţii internaţionali şi să nu fie date unei terţe ţări.

Ucraina vrea arme moderne

De asemenea, preşedin- tele Parlamentului ucrai- nean, Oleksandr Turci- nov, a îndemnat comunita- tea internațională s ă livre- ze arme moderne în Ucraina. „Ne adresăm întregii lumi ci- vilizate: a venit timpul nu doar să-i compătimim pe ucraineni, ci să ne şi ajutaţi în plan tehnico-militar”, a scris Turcinov pe Facebook.

Uniunea Europeană consideră că responsabilitățile pentru teribila tragedie avi- atică trebuie să fie stabilite cât mai curând. Liderii de la Bruxelles s-au declarat „şo- caţi” de tragedia aviatică şi au cerut o anchetă amănun- ţită. De altfel, UE promite să urmărească 

îndeaproape an- chetarea acestui caz. Angela Merkel a făcut apel la încetarea imediată a focu- lui în Ucraina, pentru că lu- crurile sunt „foarte serioa- se” şi trebuie să se ajungă la o soluție politică, prin discuții cu președintele rus Vladimir Putin.

Interpolul şi-a oferit, ieri, ajutorul în anchetă. „Vom sta- bili dacă vreunul dintre pasa- gerii aflaţi la bordul avionului s-a îmbarcat cu un paşaport semnalat ca pierdut sau furat sau dacă a avut vreun com- portament criminal grav”, au spus oficialii agenției.

Acuzații reciproce

Oficiali ucraineni au subli- niat că armata n-a desfășurat rachete în confruntările sale cu rebelii pro-ruși şi avionul malaezian era în afara razei de acţiune a sistemelor sale. „Dintre toate rachetele aflate în arsenalul nostru, nici una n-a fost folosită”, a declarat Andri Lîsenko, purtător de cuvânt al Consiliului de Se- curitate al Ucrainei.

Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că a detectat activitatea unei instalații radar ucrainene de la un sistem de rachete Buk- M1, în ziua accidentului, dis- locată în zona localităţii Stîla la 30 km sud de Doneţk. Potri- vit acestuia, ruta avionului şi locul căderii sale se încadrează în zona de bătaie a două siste- me de rachete de apărare ae- riană cu rază lungă de acțiune şi a trei sisteme Buk-M1 ale armatei ucrainene.

Cursă civilă sud-coreeană, doborâtă de sovietici în 1983

Destinul tragic al pasagerilor avionului malaezian amintește de un alt incident, petrecut în urmă cu 31 de ani. Pe 1 septembrie 1983, un avion al liniilor aeriene sud- coreene, cu 269 de oameni la bord, decola din Anchorage (Alaska) cu destinația Seul. Cursa KAL 007 a compani- ei Korean Air avea să se în- cheie tragic: aeronava a fost doborâtă, la o altitudine de 11.000 metri, deasupra Mă- rii Japoniei, lângă Insula Sa- halin.

 

Avionul a deviat cu câteva grade de la coridorul internațional R20, apropi- indu-se de vârful Peninsulei Kamceatka, teritoriu al URSS. În zona aceea, so- vieticii aveau baze milita- re pentru submarine nucle- are, aflate în stare de aler- tă permanentă, pentru a nu fi

 reperate de radarele țărilor inamice. Sovieticii au trimis avioane supersonice, pentru a intercepta „spionul”. Înregistrarea discuției între piloți și punctul de comandă a arătat că s-a încercat contactarea aparatului sud-coreean, dar nu s-a primit niciun răspuns. Aparatul a fost lovit cu o rachetă trasă de un Suhoi-15 și s-a prăbușit.

Doborârea avionului Boeing 747 a tensionat la maximum relația dintre SUA și URSS, în timpul Războiului Rece. La conducerea URSS era Iuri Andropov (foto), care era într-o stare de sănătate precară. Președintele Reagan a declarat incidentul „cri- mă împotriva umanității” și a spus că declarațiile rușilor sunt propagandă sovietică. El a anulat licența de zbor a companiei sovietice Aero- flot, pentru zborurile spre și dinspre SUA, și a anunțat că tehnologia GPS va putea fi folosită și de aplicațiile ci- vile, nu doar de cele militare.

A murit alături de iubită, după ce i-a compus un cântec de dragoste

​Ziua de 17 iulie a fost ulti- ma din viața celor 298 de oa- meni care s-au urcat la bor- dul cursei Amsterdam-Kuala Lumpur. În același „coșciug de fier” au urcat 173 olan- dezi, 44 malaezieni - dintre care 15 membri ai echipajului - 27 australieni, 12 indonezi- eni, 9 englezi, patru germani, patru belgieni, trei filipinezi, un neo-zeelandez, dar și un tânăr, cu dublă cetățenie, română și canadiană. Până aseară, compania Malaysia Airlines nu stabilise identita- tea pentru 20 dintre pasageri.

 

 Românul A.A. era însoțit de iubita sa, germancă. Amândoi erau studenți la Universi- tatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca și aveau 24 de ani. Plecau la Conferința Internațională anti-SIDA care are loc, în acest week-end, la Melborne, în Australia. Făceau par- te dintr-un grup de 102 persoane, medici, profe- sori și oameni de știință. Printre ei se afla cer- cetătorul olandez Joep Lange, de 59 de ani, fost președinte al Societății Interna ționale privind SIDA (IAS), și Glen Tho- mas, purtător de cuvânt al Organizației Mondia- le a Sănătății (OMS), transmi- te AFP. Lange era tatăl a cinci copii şi călătorea împreună cu soţia.

Ultimele două ore și 56 de minute

Un tânăr a fotografiat aeronava, înainte de îmbarcarea în avion, și a postat mesajul pe Facebook: „Dacă va dispărea, să știți că așa arată avionul”. „Evenimentul zilei” a descoperit că Pan Cor, de 33 de ani, era un artist care, pe 12 iulie, a fost invitat la un post de ra- dio local ca să vorbească despre dragoste, despre cântecul compus pentru iubita sa și despre concertul ce urma să aibă loc pe 25 oc- tombrie. Pleca în Indonezia, alături de aleasa lui, Neeltje Tol, de 30 de ani. Călătoreau cu ei Peter Essers, de 66 de ani, soția sa, Jolette, un renumit psiholog, de 60 de ani, împreună cu doi nepoți. La rândul ei, familia Essers mergea în Borneo să exploreze 

jungla. Jeroen Wals, soția sa, Nicole, și cei patru copii ai lor, Jinte, Brett, Amel și Solenn au murit toți în urma prăbușirii avionului. Jinte, de 15 ani, a scris, pe Twitter, înainte să urce în avion: „Într-o oră voi urca în avionul către Malaysia”. 

Fratele ei, Brett, a postat un sel- fie. Și un senator din cadrul partidului PvdA (stânga) a de- cedat în această tragedie. Cursa MH17 a Malaysia Airlines a decolat, de pe aeropor- tul Schipol, la 13.25, ora României. S-a înscris pe un culoar de zbor, la 9.450 de metri al- titudine, și a traversat spaţiile aeriene ale Olandei, Germani- ei şi Poloniei. La ora 14.50, ae- ronava a trecut de capitala po- loneză Varşovia şi s-a îndrep- tat spre graniţa cu Ucraina. Conform datelor de pe Flight Radar, la 16.21, aparatul a dis- părut de pe radar, undeva între localităţile Ciahtarsk, Torez şi Gabrovo.

Specialist militar: „Sistemele anti-rachetă nu pot confunda avioanele”

Aproape la unison, oficialii americani și cei ucraini- eni susțin că avionul Boeing 777 care efectua cursa Am- sterda

m-Kuala Lumpur a fost doborât de o rachetă sol-aer. Imediat după prăbușirea aeronavei, în apropiere de orașul Torez, din regiunea Donețk, consilierul ministru- lui de Interne al Ucrainei, An- ton Gherașcenko, a declarat că avionul a fost doborât cu o rachetă sol-aer a unui sistem de rachete antiaeriene de tip BUK, de fabricație rusească. La câteva ore după tragedie, oficialul ucrainean a difuzat un instantaneu care surprin- de o astfel de instalație de lansare a rachetelor în zona controlată de separatiștii pro-ruși, aproape de locul în care s-a prăbușit avionul. Gherașcenko susține că aceea este arma din care a fost trasă racheta. 

Un specialist militar a ex- plicat pentru „Evenimentul zilei” că, în mod normal, un sistem de rachete anti-aeriene nu poate confunda un avion civil cu unul militar. „Fiecare sistem de rachete este ghidat de o stație de radiolocație. Acea stație militară, în mod normal, trebuie să țină legătura cu cele civile. Un avion civil are un indicativ și o stație la bord care transmite, în permanență, un semnal. În funcție de acel semnal, de viteză și de altitudine, se stabilește, clar, că e o cursă de linie, ne-a spus ofițerul. Acesta a mai spus că sistemele anti-rachetă acționează integrat. Dacă depistează un avion inamic, stația de radiolocație transmite coordonatele bateriei de lansare, care poate lua în vizor ținta. „Coordonatele sunt introduse în sistemul de ghidaj care ia la țintă avionul. Rachetele pot fi cu ghidare prin fascicule sau termică. Cele cu ghidare termică se orientează spre sursa de căldură, adică spre motor. Așa se poate explica și faptul că avionul civil a fost lovit în aripă, unde are motorul, a pierdut din altitudine și a explodat la impactul cu solul”, explică specialistul.

În cazul tragediei din Ucraina, ofițerul susține că „s-a acționat ca în Vestul Sălbatic”. „Cel mai probabil, cel care controla bateria a luat în vizor ținta și a tras, fără a avea datele de zbor de la o stație de radiolocație”, e de părere militarul. „