De astăzi, joi 2 ianuarie 2020 începe sarabanda celor mai importante tradiții care trebuie respectate până de Bobotează, sărbătorită pe 6 ianuarie.
Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru toți credincioșii, marcând momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul, la vârsta de 30 de ani.
Începând din 2 ianuarie, începe perioada umblatului cu crucea. Preotul poartă cu el o găletușă cu apă sfințită, cu care umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul.
La plecarea preotului, copiii înconjoară gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru a ocroti de necazuri familia. În caz de pericole mari, lumânarea trebuie ținută în casă și reaprinsă.
Pe data de 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.
Tradiția spune că, în noaptea de Bobotează, fetele îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac, scrie realitatea.net.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Cel el care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului.
Mai demult, în timpurile străvechi, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării. Era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.