MAREA EVADARE ÎN LECTURĂ. Săptămâna aceasta, vă propunem trei incursiuni în sfera complicată a relaţiilor personale, cu părinţi, copii şi prieteni, cu toţii căzuţi pardă unor dileme chinuitoare. Cea de-a patra propunere a ”Marii evadări în lectură” este un curs de economie a crizelor, realizat de Nouriel Roubini, cunoscut drept ”profetul recesiunii”.
”Nu pleca …” este romanul lui Douglas Kennedy, apărut în România la Editura Trei. Oglindă a stilului de viaţă american, dar şi copleşitoare mărturie a frământărilor femeii moderne, cartea lui Kennedy este o analiză minuţioasă a minţii feminine.
În noaptea celei de-a treisprezecea aniversări a sa, Jane Howard a făcut un jurământ în faţa părinţilor ei severi: nu se va mărita niciodată şi nu va avea
copii. Însă viaţa, după cum va descoperi Jane, este profund întâmplătoare. Mulţi ani mai târziu, e profesoară în Boston şi îndrăgostită de un bărbat strălucitor şi excentric pe nume Theo. Apoi Jane rămâne însărcinată. Maternitatea se dovedeşte a fi o surpriză extrem de bine-venită, însă când o răsturnare devastatoare de situaţie îi dă peste cap existenta, nu are de ales decât să fugă de tot ceea ce ştie şi să părăsească lumea.
Tocmai când s-a hotărât să renunţe la viaţă, dispariţia unei tinere fete o scoate din inerţie şi o face să pornească într-o căutare obsesivă a unui soi de izbăvire personală. Convinsă că ştie mai multe despre caz decât poliţia, este obligată să ia o decizie: să stea ascunsă sau să scoată la iveală un adevăr cumplit.
Un amestec de roman poliţist modern, dar şi un un portret excepţional al modului nostru de a trăi, al diferitelor cai pe care le urmărim în cursul unei singure vieţi şi a naturii arbitrare a destinului.
Apărut la editura Litera, romanul ”Ceva de împrumut”, al scriitoarei Emily Giffin, este povestea prieteniei de o viaţă tulburată de aburii unei nopţi de pasiune. Rachel White, o tânără avocată din Manhattan, îşi sărbătoreşte cea de-a treizecea aniversare la petrecerea-surpriză organizată de prietena ei cea mai bună, Darcy. După ceva mai multe pahare, sărbătorita ajunge în braţele lui Dex, prietenul ei din facultate şi logodnicul lui Darcy.
Acesta este declicul unui şir de reproşuri, sentimente contradictorii, speranţe şi vise construite şi spulberate şi un final atipic pentru acest gest de scrieri.
Romanul scriitoarei Emily Giffin te va amuza, te va face să plângi şi să pui mâna pe telefon, să-ţi suni cea mai bună prietenă.
Propuneara Editurii Humanitas este bestsellerul ”Fructul pasiunii”, al autorului olandez Karel G. Van Loon. Romanul prezintă drama lui Armin Minderhout, tatăl unui băiat de 13 ani, care, la un moment dat, află că este steril din cauza unui defect genetic. Monika, mama băiatului, a murit în urmă cu zece ani, aşa că, dintr-o dată, Armin îşi vede viaţa de până atunci pusă sub semnul întrebării. Oare marea iubire pe care a trăit-o alături de Monika n-a fost cecât o minciună? Pentru a afla răsunsul, pleacă în căutarea ”făptaşului”.
Dacă prima parte a romanului este o dureroasă evocare a iubirii pierdute, descoperirea şocantă a protagonistului transformă ”Fructul pasiunii” într-un thriller psihologic, dar şi într-o meditaţie despre relaţia părinte-copil.
Editura Publica prezintă cea mai aşteptată carte de economie a crizelor, scrisă de singurul economist care a prezis cu exactitate, pas cu pas, recenta criza care a zguduit sistemul economic la nivel macro, “Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”, de Nouriel Roubini şi Stephen Mihm.
Poreclit şi “Dr. Dezastru”, Roubini este acum este adulat ca un adevărat profet, o Casandra blestemată să nu fie crezuta de nimeni, chiar dacă spune adevărul.
“Departe de-a fi un eveniment rarisim, care survine odată la un secol, recentul dezastru financiar s-ar putea să fie o picătură din potopul care va să vie”, avertizează în cea mai recentă carte a sa, “Economia Crizelor. Curs fulger despre viitorul finanţelor”, publicată în original în mai 2010 în original şi lansată de editura Publica în limba română, la doar 2 luni diferenţă.Istoria se va repeta ca un perpetuu mobile şi crizele vor veni în valuri din ce în ce mai distrugătoare, proporţionale cu “modernitatea” şi “evoluţia” sistemului financiar, este de părere autorul. O abordare lucidă şi realistă a acestor crize şi asumarea răspunderii pentru sistemul deficitar, atât la nivelul celor care iau marile decizii cât şi în calculele economice din gospodarii, reprezintă ultima noastră şansă de a învăţa din trecut şi de a evita repetarea aceloraşi scenarii în viitor.