Numărul românilor care se declară în faliment personal a început să crească rapid de anul trecut. Este un semnal clar că tot mai mulți conaționali se află în situații financiare dificile și nu au șanse să se redreseze rapid. ANPC vrea să vină în ajutorul acestora prin modificarea condițiilor pentru aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice.
Anul trecut, 135 de români s-au declarat în faliment personal. Aceștia reprezintă aproape 30% din numărul total al celor care au apelat la procedura respectivă. Legea insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Iar numărul total de cereri înregistrat de atunci de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a fost de 400.
Conform sursei citate, numărul românilor care se declară în faliment personal crește rapid. Numai în primele luni din acest an se înregistraseră deja 60 de dosare. Ceea ce reprezintă aproape 50% din totalul celor din 2023. Chiar și așa, ANPC vrea să modifice Legea insolvenței persoanelor publice (151/2015) pentru ca mai mulți români să poată beneficia de ea.
Condițiile pentru a declara faliment personal
Legea insolvenței persoanelor publice (151/2015) stabilește că persoanele care nu dețin resursele financiare necesare achitării datoriilor contractate se pot declara în faliment personal.
Există însă o serie de condiții. Prima constă în faptul că solicitarea de intrare în insolvență se poate depune doar la trei luni de la data scadenței datoriei pe care respectiva persoană nu a putut să o plătească.
Apoi este vorba de cuantumul minim al datoriilor scadente. Conform legii, pragul stabilit este de 15 salarii minime pe economie. De la 1 iulie, salariul minim a fost majorat la 3.700 de lei, deci pragul este acum de 55.500 lei.
A treia condiție este ca solicitantul să poată demonstra că nu poate să își achite datoriile în termen de un an fără să îi afecteze „nivelul de trai rezonabil”. Atât pentru el, cât și pentru alte persoane pe care le are în întreținere.
Conform prevederilor, pentru stabilirea „nivelului de trai rezonabil” se utilizează valoarea coşului minim lunar de consum. Aceasta este actualizată anual de către Comisia de Insolvenţă la Nivel Central. Valorile diferă în funcție de mediu urban sau rural, respectiv pentru adulți sau copii (până în 14 ani sau peste).
Nu se pot declara în faliment personal persoanele care au mai apelat la această procedură în ultimii 5 ani. Și nici cele condamnate definitiv pentru evaziune fiscală, fals sau pentru infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii. De asemenea, nu pot beneficia de prevederile Legii 151/2015 persoanele care au fost concediate, din motive direct imputabile lor, în ultimii doi ani. Nici cele care au refuzat nejustificat un loc de muncă propus.
Cum se recuperează banii
Dacă cererea de faliment personal, care poate fi descărcată de pe site-ul ANPC, este aprobată de Comisia de insolvență, se trece la realizarea unui plan de rambursare a datoriilor. Acesta trebuie aprobat de creditori și se pune în aplicare pe o durată de 5 ani.
Până la aprobarea cererii, procedurile de executare silită sunt suspendate maxim trei luni. Legea prevede că datornicul care vrea să se declare în faliment personal trebuie să notifice creditorii cu minim 30 de zile înainte de depunerea cererii la Comisia de insolvență. După ce cererea și planul sunt aprobate, procedurile de executare silită sunt anulate până la achitarea datoriei.
Dacă însă debitorul nu poate respecta planul sau dacă situația sa financiară nu permite o astfel de abordare, se aplică procedura de lichidare a activelor. Aceasta poate fi cerută atât de către datornic, cât și de creditori. În acest caz, datornicul depune cererea la instanța de judecată.
Pentru aplicarea procedurii de executare silită se stabilește un lichidator, desemnat de instanță. În urma vânzării bunurilor, se achită, complet sau parțial, sumele datorate. Dacă persoana în cauză rămâne cu datorii, intră în perioada post-procedură, care poate dura de la unul la 5 ani. În această perioadă, datornicul plătește către creditori o sumă fixă stabilită de instanță din venitul său net.
Mai există și procedura simplificată de insolvență. Aceasta se aplică doar persoanelor ale căror datorii nu depășesc 10 salarii minime pe economie. La valorile menționate, aceasta ar însemna aproximativ 37.000 de lei. O a doua condiție este ca datornicul să nu aibă bunuri sau venituri urmăribile. A treia condiție este să aibă peste vârsta standard de pensionare sau să-și fi pierdut total ori cel puțin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă întrunește toate aceste condiții, poate beneficia de ștergerea datoriei.
ANPC vea să modifice legea
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vrea să modifice Legea insolvenței persoanelor publice (151/2015) astfel încât mai mulți români să poată beneficia de ea.
O primă modificare importantă este cea a pragului stabilit, de cel puțin 15 salarii minime pe economie. La o valoare de 55.000 de lei există mulți români cu datorii sub acest prag care nu pot să se declare în faliment personal, deși îndeplinesc celelalte condiții.
ANPC vrea, de asemenea, să scoată locuința datornicului din categoria bunurilor urmăribile, respectiv care pot intra la executarea silită. O altă măsură propusă este și eliminarea de la executarea silită a codebitorilor și terților garanți ai datornicului.
Nu în ultimul rând, autoritatea susține necesitatea suspendării executărilor silite. Dar și a acumulării dobânzilor și penalităților pe perioada contestării deciziilor Comisiilor de insolvență, situații care apar mai ales în cazul băncilor. Aceasta deși, potrivit ANPC, majoritatea datornicilor își achită integral sumele datorate. Conform sursei citate, în Capitală peste 80% dintre persoanele care s-au declarat în faliment personal au plătit integral creanțele acumulate.