Fostul comandant al Penitenciarului Gherla din anii ’50, locotenentul- major (r) Constantin Istrate (1926-2014), zis „Napoleon” sau „Torționarul cu ciocanul”, a murit anul trecut, la o zi după ce procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din Parchetul General au început ancheta în care investigau moartea a 217 deținuți politici.

Plângerea penală

Totul începe pe 8 iulie 2014, atunci când Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cere Parchetului General anchetarea lui Istrate. Prima reacție a torționarului: este o înscenare. El a spus că nu folosea un ciocan, când bătea deținuții, dar că folosea un levier. Cazul a ajuns la procuroarea Denisa Cristodor (SUPC), cea care tocmai îl trimisese în judecată pe Alexandru Vișinescu- fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat – și care l-a trimis în judecată, în august 2014, pe Ioan Ficior – fostul comandant al coloniei de muncă de la Periprava.

Primul pas din anchetă: au fost identificați 252 de foști deținuți politici, care au trecut prin infernul de la Gherla – victime ale lui Istrate și viitori martori în dosar. Printre aceștia: preotul Matei Boilă, scriitorul Paul Goma, Octav Bjoza – președintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, profesorul Nagy Benedek etc. Următorul pas: au fost analizate declarații ale foștilor deținuți politici date istoricilor de la IICCMER. Pe 10 septembrie, Cristodor deschide ancheta „în rem”, privind moartea a 217 deținuți, pentru crime împotriva umanității.

Decesul și clasarea

„Din mărturiile celor 35 de deţinuţi care au trecut pe la Penitenciarul Gherla şi care au fost intervievaţi de către cercetătorii Institutului, reiese în mod clar faptul că regimul de detenție, aplicat în perioada în care Istrate Constantin a deținut funcții de conducere în cadrul Penitenciarului Gherla, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deținuților politici”, se arată în ordonanța din 10 septembrie 2014, de începere a urmării penale. Pe 11 septembrie 2014, Istrate a decedat. Cazul a fost închis oficial pe 6 octombrie 2014.

Paul Goma i-a făcut o caracterizare cutremurătoare lui Istrate, în cartea „Gherla”: „Istrate e în stare să-ţi dea cep burţii cu degetul mic, cu unghia, să despice, în sus şi, fără să se grăbească, să vâre mâna în burtă, să-şi înfăşoare maţele pe degete şi să le tragă afară, centimetru cu centimetru – rămânând calm, politicos, bine crescut”.

Octav Bjoza a povestit bătăile primite de la Istrate: „Şi îmi trage 25 de lovituri. Simţeam cum trupul se contractă şi mi se părea că din contracţia aceea parcă săream de la pardoseală câţiva centimetri, o palmă, că pentru o clipă, pentru o fracţiune de secundă, înving gravitaţia. Parcă simţeam cum sar, mă opresc, şi iară cad. Lovea, se contractau muşchii, săream parcă. Şi zice: «Ia uite, Stane, banditul nu că nu ţipă, da’ nici nu icneşte! Ia stai, bă, să-mi dau vestonul jos. Ia pune vestonul acolo în cuier să-i mai trag o porţie». După 50 de lovituri a trebuit să cheme din celulă pe cineva cu o pătură şi m-a târât în celulă.”

Situația dosarelor torționarilor

1 august 2013. IICMER a făcut denunț împotriva lui Vișinescu;

18 septembrie 2013. IICMER a făcut denunț împotriva lui Ficior;

11 februarie 2014. IICMER a făcut denunț împotriva lui Florian Cormoș – comandantul lagărului Columbia de la Cernavodă. Cazul este anchetat de procurorii militari;

16 iunie 2014. Procurorii SUPC l-au trimis în judecată pe Vișinescu;

8 iulie 2014. IICMER a făcut denunț împotriva lui Istrate;

11 august 2014. Procurorii SUPC l-au trimis în judecată pe Ficior;

6 octombrie 2014. Procurorii SUPC au clasat cazul lui Istrate;

24 iulie 2015. Curtea de Apel București l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe Vișinescu. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă;

15 septembrie 2015. Curtea de Apel București va judeca procesul lui Ficior.

Te-ar putea interesa și: