Prima reacţie de aprobare la Raportul CE i-a aparţinut chiar uneia dintre persoanele-cheie din domeniu: procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi.

Aceasta a taxat, pe un ton relativ acid, concluziile raportului, mutând indirect problema în zona politicului: „Într-o societate ameninţată de flagelul corupţiei şi al criminalităţii organizate, este absurdă încercarea de a toci armele justiţiei. Acestea (...) trebuie ascuţite“. Critici aprobate de DNA

Reacţia procurorului general a fost susţinută şi de şeful DNA, una dintre instituţiile cu o activitate lăudată de Comisia Europeană. Daniel Morar a apreciat ca fiind „întemeiate“ criticile din raport faţă de modul cum se desfăşoară lupta anticorupţie la nivel înalt.   De aceeaşi parte a baricadei, dar provenind dintr-o altă zonă, cea a politicului, s-a situat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a admis criticile referitoare la prestaţia parlamentului în privinţa luptei anticorupţie. „Trebuia să luăm o decizie privind cererile de începere a urmăririi penale (în dosarele «Năstase» şi «Mitrea» - n.r.). Se putea face mai devreme dacă parlamentarii ar fi venit la treabă în timpul sesiunii“, a spus Olteanu la Realitatea TV.

Critici la adresa parlamentului au venit ieri şi dinspre mai multe ONG-uri. Astfel, Freedom House România a considerat că „primul client al remarcei CE este parlamentul“, iar Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a marşat pe aceeaşi problemă: „Concluziile raportului sunt realiste. Parlamentul este cel mai vizat“.

Cea mai dură reacţie a venit din partea Societăţii pentru Justiţie (SoJust), potrivit căreia, „CSM-ul şi parlamentul sunt vizate în mod clar în raport, iar reacţiile lor cu siguranţă vor fi doar la nivel declarativ“. Văcăroiu este de altă părere

În rest, tonuri mai degrabă rezervate ale celor aflaţi în instituţ ii vizate de concluziile raportului. Ministrul justiţiei, Cristian Predoiu, a declarat că „minimalizarea cu orice preţ a oricăror progrese este contraproductivă“. Pe poziţii asemănătoare s-a situat şi preşedintele CSM, instituţie aspru criticată. Încercând o scuză pentru concluziile nefavorabile enunţate, Lidia Bărbulescu a afirmat: „CSM-ul a fost băgat în seamă de către guvern doar după învestirea mea în funcţie“. Lista reacţiilor a fost închisă, într-un ton cu totul optimist, de preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu. „Nu e lipsă de voinţă politică, din contră, pot să spun că şi în vacanţă lucrează Comisia juridică“, a declarat acesta.

CRITICI

Merkel vrea rapoarte mai bune la anul Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că progresele României şi Bulgariei în combaterea corupţiei „nu sunt suficiente“ şi a apreciat drept corectă decizia Comisiei UE de a continua monitorizarea. „Aceste rapoarte nu ne pot mulţumi. Doresc ca data viitoare să fie mai bune“, a adăugat Merkel, citată de „Deutsche Welle“. În paralel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a subliniat că „fondurile UE trebuie administrate corespunzător“. „Aceste rapoarte sunt un test al realităţii şi arată că atât guvernul bulgar, cât şi cel român trebuie să accelereze eforturile în materie de justiţie, corupţie şi, în cazul Bulgariei, criminalitate organizată“, a precizat Barroso. O reacţie pozitivă a venit de la Ministerul britanic de Externe, care a salutat progresele guvernului român, subliniind însă că mai sunt multe lucruri de făcut.

DUPĂ RAPORTE

lmar Brok cere activarea clauzei

Eurodeputatul Elmar Brok (PPE-DE) a cerut ieri Comisiei Europene să activeze clauzele de salvgardare pentru România şi Bulgaria. „Sunt foarte îngrijorat de evoluţia Bulgariei şi României la capitolele corupţie şi infracţionalitate organizată. Situaţia din cele două ţări mai degrabă s-a înrăutăţit după aderarea la UE, deşi există şi diferenţe între ele. Aş vrea să cer Comisiei Europene să activeze cu proxima ocazie clauzele de salvgardare prevăzute în tratatele de aderare“, a precizat Brok. În paralel, Joseph Daul, preşedintele grupului PPE-DE, a remarcat criticile aduse parlamentului român şi a subliniat că legislativul nu se poate substitui sistemului judiciar.

VEZI ŞI:

Parlamentul, pus la zid de Raportul pe Justiţie