Grupurile sanitare de la noi sunt insalubre sau inexistente, astfel că vizitatorii sunt siliţi să meargă în tufişuri ori să se abţină.
Toaletele publice sunt adevărate sperietori pentru turiştii care se aventurează prin România. Asta pentru că sunt insalubre, degajă nişte mirosuri insuportabile şi nu au săpun sau hârtie igienică. Operatorii avertizează că acest aspect creează un mare disconfort vizitatorilor, care se întorc acasă cu o imagine foarte proastă despre ţara noastră. Sociologii susţin că toaletele sunt emblematice pentru civilizaţia unui popor.
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a identificat peste 100 de regiuni turistice unde nu e indicat să ai nevoie la toaletă.
WC pe maidan, în centrul Capitalei
Centrul Bucureştiului este unul dintre locurile în care turistul ar trebui să nu aibă nevoi fiziologice. La intersecţia bd. Carol I cu str. Paleologu - zona Calea Moşilor, de exemplu, „un maidan peste care au pus stăpânire găştile de cartier este locul unde se ştie că se depozitează toate gunoaiele cartierului şi... avem WC în aer liber, la roata maşinii”, se arată în lista ANAT.
La Palatul Parlamentului, vizitatorii trebuie să aştepte să intre în muzeu ca să poată găsi o toaletă, în timp ce în Piaţa Revoluţiei, Piaţa Constituţiei sau Academia Română, toaletele lipsesc cu desăvârşire. Mânăstirile şi scândura găurită
La mănăstirile din Bucovina se găsesc fie toalete în fundul curţii, fie se apelează la restaurantele din zonă. Sunt câteva lăcaşe unde au fost construite grupuri sanitare prin proiecte PHARE.
În Maramureş, definiţia toaletei este „insalubră, acoperită cu o scândură găurită”, iar în Galaţi şi Gorj, grupurile sanitare sunt „în porumb”. Tot în tufişuri se rezolvă problemele şi în Braşov, Harghita sau în Delta Dunării. Un alt exemplu este toaleta de la Punctul de Trecere a Frontierei Negru Vodă. Aici ai nevoie de buletin sau paşaport ca să mergi la privată, pentru că se află pe teritoriul Bulgariei.
„La toate obiectivele ar trebui să fie parcare, toaletă şi suveniruri de vânzare. Românii nu ştiu nici cum să-i scoată turistului banii din buzunar”, spune Julian Andrei, unul dintre operatorii de incoming. Şi ministrul turismului e preocupat de acest aspect şi promite că va rezolva problema împreună cu oficialii Ministerului Transporturilor.
ISTORIE RECENTĂ De la porumb la WC-ul din fundul curţii
Toaleta defineşte nivelul de civilizaţie şi de bunăstare al unui popor, explică sociologul Marius Pieleanu. Potrivit acestuia, în România istoria WC-urilor din curte este relativ recentă. „În Teleorman, de exemplu, ţăranii îşi făceau nevoile în porumb. Germanii i-au învăţat cum să-şi amenajeze WC-ul în fundul curţii”, povesteşte Pieleanu.
În aceste condiţii, nu-i de mirare că introducerea unei toalete în casă a fost mai anevoioasă. Ceea ce occidentalilor li se pare greu de suportat în locuinţă - grupurile sanitare comune - sunt la noi încă funcţionale în căminele studenţeşti şi în unele hoteluri de o stea de pe litoral.
CITIŢI ŞI: